AnuntulVideo >>
Alte rubrici >>
Vedete
Nascuta in Bucuresti la 9 iulie 1943, Margareta Paslaru este o personalitate complexa a culturii romanesti. A copilarit intr-un mediu artistic, a pozat cap de expresie, atat pentru bunicul ei sculptorul Ion Dimitriu Barlad cat si pentru colegul lui, sculptorul Ion Medrea. A studiat harpa, baletul cu Floria Capsali, pianul cu Lia Romascu, pictura cu prof. Tofan la Institutul de arte Plastice "Nicolae Grigorescu". Joaca rolul copilului pe scena operei in "Madame Butterfly" de Puccini, devenind in 1948 membru provizoriu in Sindicatul Artistilor.
Cea care avea sa devina legenda vie a muzicii usoare romanesti si-a afirmat exploziv talentul la numai 15 ani. In 2008, la aniversarea a 50 de ani de la debut, Margareta a fost sarbatorita la Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Bucuresti; 65 de compozitori i-au incredintat creatiile, unii scriind special pentru ea, George Grigoriu, Radu Serban, Temistocle Popa, Ion Cristinoiu, V. Vasilache Jr, Florin Bogardo, Laurentiu Profeta, s.a.. Interpreteaza muzica usoara si folclor, este compozitoare si textiera, a avut mare succes in show-uri TV, a abordat cu aplomb filmul si teatrul fiind considerata un talent nativ deosebit si cu resurse artistice nebanuite.
In 1958 debuteaza in muzica usoara la Casa de Cultura Grivita Rosie, in 1959 apare in diferite transmisii cu artisti amatori, iar in 1960 este invitata in studioul Televiziunii Romane, Str. Moliere.. In acelasi an, vocea de exceptie a Margaretei, cu timbrul sau unic, ii aduce Premiul I pe Capitala la Festivalul Artistilor Amatori. Urmeaza cursul de perfectionare de pe langa C.S.C.A. - Consiliul de Stat pentru Cultura si Arta - clasa Cameliei Dascalescu. In 1963 devine studenta la Drept - Facultatea de Stiinte Juridice, dar invitata la Teatrul L.S. Bulandra pentru a juca in piesa "Opera de trei parale" Margareta intrerupe cursurile. Tot in '63 devine membru A.T.M.
In 1964 regizorul Liviu Ciulei o distribuie in rolul Polly Peachum din "Opera de trei parale" de B. Brecht avandu-l ca partener pe Toma Caragiu. Margareta impresioneaza atat publicul cat si criticii de arta de-a lungul a 400 de reprezentatii. DINU SARARU: "O revelatie in spectacol o constituie Margareta Paslaru: talentata interpreta de muzica usoara, distribuita de regizor in dificilul rol Polly, face dovada unor certe calitati actoricesti si joaca alaturi de incercatii sai parteneri, cu o siguranta scenica remarcabila. Iar interpretarea pe care o da apoi cantecelor se face si ea subliniata in mod deosebit, interpretarea cantecului despre "Jenny, logodnica piratului", unde virtutile de cantareata sunt puse in lumina o data cu un bun joc actoricesc." (Luceafarul, ianuarie 1965)
La indemnul Mariei Tanase, pe care a cunoscut-o in timpul repetitiilor la teatru, Margareta Paslaru incepe sa cante folclor. MORNING STAR, Londra, 1974: "Margareta Paslaru, star of stage, screen and TV, dressed in a peasant scarf and apron, sings two groups of folk songs in a voluptuous Dietrich-like voice."
Impreuna cu Marina Voica, o alta cantareata celebra a anilor '60, lanseaza un mare slagar, "Pe aripa vantului" dansand si batand castaniete. Solicitata de cei mai valorosi producatori de televiziune, Valeriu Lazarov, Alexandru Bocanet, Tudor Vornicu si altii, apare frecvent in emisiuni de varietati etaland un stil vocal versatil, miscare scenica originala, purtand costume pe care si le creaza. Compozitorul Elly Roman - EDC 1217: "Izbucniri neasteptate ale unor razvratiri vocale nemaiauzite pana atunci, dadeau din capul locului o amprenta cu totul personala tuturor interpretarilor noii cantarete si parca prezentei vuietului marii i se adaugau haurile muntilor, padurilor, campiilor noastre - toate gasindu-si ecoul in aceasta micuta papusica modesta si sarguincioasa. (...)"
In 1968, juriul international al Festivalului Cerbul de Aur ii ofera Margaretei Paslaru Mentiunea Cerbul de Aur, ceea ce inscrie numele Romaniei in palmaresul primei editii. Artista sarbatoreste 10 ani de activitate printr-un "One Woman Show" cantand 23 de piese, unele, compozitii proprii. In 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedeta in recital, acompaniata de propria formatie, Rolf Albricht, si creandu-si coregrafia. Invitata sa cante si in strainatate Margareta nu primeste viza timp de 10 ani.
Casigatoare a Discului de Aur Electrecord - CSCA 1968, primeste in 1969 Trofeul MIDEM la Cannes, fiind prima romanca distinsa cu acest trofeu.
Lanseaza slagar dupa slagar, este solicitata la Televiziune, Sala Palatului, Sala Radiodifuziunii, Teatrul C. Tanase, Sala Polivalenta, Ansamblul folcloric "DOINA", stadioane, gradini de vara, spectacolele de la gradina Boema precum si la Teatrul Radiofonic, inregistrari muzicale la Radio si pe disc, Margareta devenind una dintre cele mai solicitate vedete ale timpului; "Un mit al muzicii usoare romanesti" cum a numit-o maestrul George Grigoriu.
In 1966 debuteaza in film cu rolul Iulia in coproductia romano-sovietica "Tunelul", regizat de Francisc Munteanu. Pentru acest rol dramatic primeste Premiul pentru debut in cinematografie la Festivalul Filmului de la Mamaia "Pelicanul de aur", editia a III-a 1966. Criticul de film Calin Caliman: "Margareta Paslaru atesta disponibilitati interpretative majore in Tunelul." (Contemporanul, 1966)
In 1967 "Un film cu o fata fermecatoare" - regia Lucian Bratu, ne-o prezinta pe Ruxandra Vancu, rolul principal feminin in care Margareta nu canta, dar ii este remarcata interpretarea plina de naturalete alaturi de Stefan Iordache, Marin Moraru, Grigore Gonta. Criticul de film T. CARANFIL: "De altfel se cuvine sa adaugam ca daca exista o experienta reusita in acest film, aceasta este tocmai examenul dificil pe care l-a promovat Margareta Paslaru. Ea a avut de facut fata unui rol de rara intindere, in care nu paraseste ecranul din generic si pana la ultima intunecare a filmului, impresionand mereu prin spontaneitate, firesc, si mai ales prin farmec, inspirat pus in valoare de fotografia operatorului Tiberiu Olasz.
1968 - "Impuscaturi pe portativ" regia Cezar Grigoriu. Margareta joaca alaturi de Stefan Banica, Nae Roman, Cornel Fugaru si grupul Sincron.
1973 - Elisabeta Bostan o alege pe Margareta in "Veronica", iar in 1974 in "Veronica se intoarce". Zana, educatoarea severa, imparateasa furnicilor se bucura si azi de un imens succes.
1976 - Margareta Paslaru joaca rolul unei frizerite alaturi de Toma Caragiu si Diplan, in "Gloria nu canta", filmul de debut al regretatului Alexandru Bocanet.
In 1978, Francisc Munteanu o distribuie pe Margareta in rolul Lia din comedia muzicala "Melodii, melodii". Caricaturistul Nell Cobar, creatorul filmelor de desene animate "Mihaela" ii ofera Margaretei sansa de a compune si muzica de film, pentru doua episoade.
1983 - Margareta Paslaru isi urmeaza sotul in SUA impreuna cu fiica sa Ana Maria. Peste ocean devine pe rand consultant artistic, asistent director si apoi director plin in diferite galerii de arta. Prin propria firma "M" Soul Productions realizeaza in calitate de scenarist, regizor, editor, emisiuni TV cultural-educative, pentru care obtine premiile "The Videographer Award of Distinction"; "Telly Award"; "The Communicator Award". Ca o incununare a tuturor activitatilor de peste ocean, Union County Commission si Senatul statului New Jersey ofera Margaretei Paslaru premiul „Women of Excellence" - 2002.
Dupa 1989 artista vine frecvent in tara unde lanseaza CD-uri si DVD-uri care au o finalitate caritabila cedandu-si drepturile de autor unor cauze nobile. In 2006, dupa 38 de ani de casatorie, il pierde pe sotul sau Gheorghe Sencovici, fostul campion la talere, inginer si proprietarul firmei Info Prompt. Sta mai mult in tara si este omagiata si premiata de diferite publicatii, asociatii, emisiuni TV. Jurnalul National - 9 iulie 2008: "O legenda vie a Romaniei, o artista cu totul speciala, Margareta Paslaru implineste astazi 65 de ani"
2009 - Margareta importa conceptul Banca de Alimente si il implementeaza cu sprijinul Crucii Rosii si al voluntarilor ei.
In 2010 Margareta Paslaru este sarbatorita la aniversarea a 50 de ani de la primul disc si primeste Trofeul Electrecord, creat special pentru distinsa artista. Totodata, lanseaza primul CD de autor "Lasa-mi toamna, pomii verzi".
La 4 februarie, in cadrul Conferintei Nationale, Margareta Paslaru este numita Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 in Romania.
Dupa sarbatorirea unei jumatati de secol, artista continua activitatea pe alte lungimi de unda. Raspunde unor invitatii la Radio, sustine tineri talentati, continua sa compuna, lucreaza la definitivarea cartii autobiografice, pregateste noi proiecte de care cu siguranta vom auzi.
In 2012, Cartea "Eu si Timpul" scrisa de Margareta Paslaru - Editura Curtea Veche - este lansata cu succes la Muzeul Sutu din Bucuresti.
In 2013, La Castelul Peles, Margareta Paslaru este decorata de Casa Regala cu Ordinul Coroana Romaniei in grad de Cavaler. Aniversand 55 de ani activi, Mihai Chirilov si Noaptea Alba a Filmului Romanesc omagiaza pe Margareta Paslaru proiectand pelicula "Un film cu o fata fermecatoare" - regizata de Lucian Bratu. Tot in 2013, Fundatia Radio Romania editeaza CD-ul "Margareta70"; artista doneaza incasarile programului "Banca de alimente" Crucea Rosie.
In 2014, Margareta Paslaru produce CD-ul de autor "Actorii canta" in colaborare cu UNITER, doneaza incasarile campaniei nationale "Artistii pentru Artisti". Sarbatorind cei 555 de ani ai orasului, Margareta Paslaru compune piesa "VENITI LA BUCURESTI" - muzica si text.