Nascut in 1912, in Anglia, a fost dus in Australia in acelasi an, de parintii sai, care se trageau dintr-o familie de imigranti britanici.
Dupa ce s-a format undeva in vecinatatea orasului Sydney, pe meleaguri defrisate de bunicii si strabunicii sai, a fost trimis, la 13 ani, in Anglia, spre a-si desavarsi studiile secundare. S-a inapoiat, in 1930, la vatra parinteasca dar, doi ani mai tarziu se intoarce in Marea Britanie, unde, la Universitatea din Cambridge, aprofundeaza istoria literaturii germane, fiind atras in special de scrierile lui Kleist si Buchner.
La absolvirea cursurilor universitare, se stabileste la Londra, unde isi incepe activitatea literara. Publica articole si eseuri in periodice si scrie nuvele si piese de teatru fara ecou pana ce, in 1939, ii apare primul roman, The Happy Valley (Valea fericita).
La izbucnirea razboiului, se inroleaza in aviatia britanica si, cu formatia din care face parte, se deplaseaza mai intai in Orientul Apropiat si in Egipt, iar apoi in Grecia.
Demobilizat in 1945, ramane in Londra pana in 1948, cand, dupa aparitia romanului The Aunt's Story (Povestea matusii), se repatriaza. "Nu mai puteam rabda lipsa peisajului australian", a explicat White intr-un interviu acordat lui Ingmar Bjorksten. " Cred ca este absolut imposibil sa rupi definitiv legatura cu locurile de bastina. Cu putinta sunt doar despartirile vremelnice spre a dobandi perspectiva. Omul este fasonat de pamantul in care-si are infipte radacinile. Nici un alt loc nu poate exercita asupra lui o inraurire comparabila" .
In 1955, marele sau roman panoramic The Tree of Man (Copacul omului), lansat la New York de una dintre editurile de frunte ale Americii si tiparit indata dupa aceea la Londra, ii castiga lui Patrick White o mare pretuire in cercurile literare anglofone. Romanele ulterioare - Voss (1957), Riders in the Chariot (1961) si The Solid Mandala (1966) - ii sporesc faima si intensifica interesul pentru scrierile sale in noi arii lingvistice (The Happy Valley si The Aunt's Story fusesera traduse, respectiv in franceza si in italiana, inca din 1951).
Primul moment cu adevarat semnificativ pentru receptarea internationala a operei lui Patrick White il constituie probabil aparitia, in 1957, a versiunii germane a romanului The Tree of Man sub semnatura lui Heinrich Boll si a sotiei sale. Ulterior romanul a mai fost tradus in ceha, suedeza, maghiara si romana.
Urmeaza traduceri ale romanului Voss in germana, spaniola, italiana si franceza. Un alt succes remarcabil il inregistreaza versiunea suedeza a romanului Riders in the Chariot. Aparuta in 1964, ea este salutata de o avalansa de recenzii entuziaste, intre care si una intitulata anticipativ :Oare premiul Nobel va fi decernat unui australian?(traduceri ale aceluiasi roman au mai fost editate in Franta, Polonia, Italia, Finlanda si Germania).
S-a bucurat, de asemenea, de o larga raspandire The Solid Mandala(Bila vrajita), roman a carui versiune suedeza (1969), urmata de aceea a romanului The Tree of Man (1970) si a romanului The Vivisector in norvegiana (1971), sporesc pretuirea autorului in lumea scandinava.
Scurt timp dupa aceste aparitii, in 1973, Premiul Nobel pentru literatura vine sa incununeze opera lui Patrick White.
Publica trei noi romane - Thr Eye of the Storm (1974), A Fringe of Leaves (1977) si The Twyborn Affair (1980) - care dupa parerea recenziilor, nu sunt la inaltimea scrierilor care i-au creat o faima binemeritata.