Din aceeasi categorie
|
Charles Aznavour - Genial si tanar la 90 de ani ! 1.429 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Martorul stie mai mult (UK 1979) Charles Bronson 99 min 2.176 vizite - 0 comentarii adaugat de emil |
||||||||||||||||||
|
Printul Charles despre Leonard Cohen 1.606 vizite - 0 comentarii adaugat de antonia |
||||||||||||||||||
|
Geraldine Chaplin 597 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ray Charles - Geniul muzicii soul 1.348 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Ray Charles - Bografia unui artist 527 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Charles Boyer - Actorul gentleman 941 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Mari actori - Liza Minnelli 1.702 vizite - 0 comentarii adaugat de sanda |
||||||||||||||||||
|
Tom Waits recitand o poezie de Charles Bukowski 1.233 vizite - 0 comentarii adaugat de jolie |
||||||||||||||||||
|
Sharon Tate 1.323 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Alte rubrici >> Vedete
Charles Aznavour
| Adaugat de Cozana | 16.09.2014 |  Adauga
la favorite |
1.461 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteCharles Aznavour ; nume real Shahnourh Varinag Aznavourian(22 .05.1924) este un cantaret ,compozitor si actor francez de origine armeana .Este vorba de unul dintre cei mai celebrii cantareti de muzica francezi , cu o cariera rasunatoare si cel mai cunoscut peste hotare , a vandut peste 100 milioane de discuri. Aznavour este cunoscut criticilor si admiratorilor cu apelativul de "Charles Aznavoice",fiind recunoscut peste hotare ca un ambassador al cantecului francez .
Tatal sau Misha Aznavourian, s-a nascut Georgia si era fiul unuia dintre bucatarii tarului Nicolai al II-lea , mama Knar Baghdassarian, era fata unor comercianti armeni din Turcia . Printr-o intamplare Charles a trait la Paris , pentru ca parintii erau in capitala Frantei in trecere astepatand o viza pentru Statele Unite . La varsta de 9 ani tanarul Aznavour (care avea sa devina numele lui de scena ) debuta in cariera sa de cantaret si comediant .
Primul moment important a fost in 1946 cand a fost remarcat de catre marea Edith Piaf. Facand un duo cu Pierre Roche , o acompaniau pe Piaf in turneele prin Franta si SUA . Cucerirea Americii s-a facut la Quebec in 1948, unde acest duo s-a produs un an si jumatate .
Ei au facut intre 1948 -1950 circa 78 de turnee cu : J'ai bu (1948), Depart express (1948) si Le feutre taupe (1948).
Anul 1956 a marcat un prim pas important in viata cantaretului . Dupa un recital la Casablanca, reactia publicului fu aceea care l-a propulsat pe Aznavour in rangul de vedeta . Pentru premiera sa la Olympia, Aznavour a scris Sur ma vie (1956) care devine primul sau mare slagar . De acum inainte contractele se vor succeda si dupa o perioada de 3 luni la Olympia , cariera sa va capata adevarata valoare la teatrul Alhambra unde a compus Je m’voyais deja (1960).
In seara de 12.12.1960 dupa 7 cantece interpretate in fata unui public “inghetat" artistul a folosit si ultimul "atu " : Je m'voyais deja (1960), care era povestea unui artist ratat (« A 18 ans, j'ai quitte ma province... »). La sfarsitul interpretarii proiectoarele au fost puse pe sala . Nimeni nu aplauda . In culise , Aznavour era pe punctual de a-si abandona meseria .Reintrand pe scena pentru a-si saluta pentru ultima oara publicul a intalnit o multime care brusc a inceput sa aplaude . Sala Alhambra se zguduia de aplauze , a fost un veritabil triumf , avea 36 de ani .
In anii ’60 a dat la iveala Tu t’laisses aller (1960), Il faut savoir (1961), La mamma (1963), Et pourtant (1963), For Me Formidable (1964) si La boheme (1966).
Dupa cutremurul de pamant din 1988 care a zguduit Armenia , Aznavour nu a stat pe ganduri pentru a-si aduce aportul prin fundatia sa Aznavour pour l’Armenie.
Cantecul sau Pour toi Armenie (1989), inregistrat cu ajutorul a 45 de artisti s-a bucurat se un success de palmares . In cinstea lui , din 2001 o piata din Erevan ii poarta numele.
In 1997, a fost numit “ofiter “ al Legiunii de onoare si apoi comandor in 2004. A avut o vesnica recunostinta pentru Quebec, si a legat o prietenie cu o cantareata quebecoise Lynda Lemay implicandu-se in cariera sa ..
In 1998, a reinterpretat vechile cantece intr-o noua maniera de jazz , in albumul Jazznavour, realizat cu ajutorul lui : Dianne Reeves, Jacky Terrasson, Michel Petrucciani, Eddy Louiss, Richard Galliano si Andre Manoukian.
In acelasi an postul CNN si Times Online a titrat Artiste de varietes du siecle. A fost recunoscut ca fiind “performerul secolului " prin excelenta , ci mai mult de 18 % din voturi surclasandu-I pe Elvis Presley si Bob Dylan. In 2002, detine un rol foarte personal in filmul : Ararat de Atom Egoyan , film ce povesteste despre genocidul armenilor .
In primavara lui 2005, Charles Aznavour incepe un turneu de adio in America de Nord care inceput la Quebec si care s-a terminat in toamna anului urmator in SUA si Canada. Un concert in aer liber a avut loc la Erevan in 30 septembrie 2006, sustinut de “eroul natiunii “ ( « heros national » ) titlul pe care i l-au dat armenii , in fata a 100 000 de spectatori. Aznavour anunta in 2007 ca va sustine concerte de adio in Japonia , Europa , Asia si America de Sud pana in 2010 daca sanatatea ii va permite
Din 09.10.2007 si pana in 10.11.2007 « le grand Charles » innebunea inca o data publicul din Palais des Congres de Paris ,caruia ii propunea un concert mai intim acompaniat fiind de o oechestra foarte ritmata cantand cantece ca Il pleut, Viens, Entre nous, Pour faire une jam, etc
Facand parte din personalitatile cele mai appreciate in tara sa -dupa un sondaj efectuat la inceputul anului 2007- lansa in luna octombrie a aceluiasi an o culegere de povestiiri denumita Mon pere, ce geant. In prima povestire Charles Aznavour aborda teme familiare , sensibile , toate insistand pe rolul si importanta parintilor . Cu ocazia celei de-a 400 aniversari a orasului Quebec, Charles Aznavour a concertat in 6 iulie 2008 pe scena din Plaines d'Abraham in inima vechii capitale Acest spectacol care a atras mai mult de 100 000 de spectatori a fost cel de-al treilea concert in aer liber dat de Charles Aznavour.Dupa mai mult de 60 ani de cariera , Charles Aznavour a devenit si ramane, unul din cei mai mari cantareti francezi . Lucreaza acum la cel de-al doilea volum de povestiri si dupa el are inca o multime de versuri pentru cantece de oferit ..
Paralel cu cariera de cantaret , Charles Aznavour a aparut si in 60 de filme , desi a aparut in filme inca din din anii 40 , prima sa aparitie de mentionat se produce in filmul lui Francois Truffaut' “ Tirez sur le pianiste" .Tot in acelasi an apare si in Un taxi pour Tobrouk (1960) de Denys de La Patelliere cu Lino Ventura si in Le Passage du Rhin (1960) Andre Cayatte.
Roluri mai importante are in Cherchez l'idole (1963) de Michel Boisrond cu Frank Alamo, Le Temps des loups (1969) , Le Comedien (1996) de Christian de Chalonge cu Michel Serrault , Ararat (2002) de Atom Egoyan cu Marie-Josee Croze si Emmenez-moi (2005) de Edmond Bensimon cu Gerard Darmon, Zinedine Soualem .
Tatal sau Misha Aznavourian, s-a nascut Georgia si era fiul unuia dintre bucatarii tarului Nicolai al II-lea , mama Knar Baghdassarian, era fata unor comercianti armeni din Turcia . Printr-o intamplare Charles a trait la Paris , pentru ca parintii erau in capitala Frantei in trecere astepatand o viza pentru Statele Unite . La varsta de 9 ani tanarul Aznavour (care avea sa devina numele lui de scena ) debuta in cariera sa de cantaret si comediant .
Primul moment important a fost in 1946 cand a fost remarcat de catre marea Edith Piaf. Facand un duo cu Pierre Roche , o acompaniau pe Piaf in turneele prin Franta si SUA . Cucerirea Americii s-a facut la Quebec in 1948, unde acest duo s-a produs un an si jumatate .
Ei au facut intre 1948 -1950 circa 78 de turnee cu : J'ai bu (1948), Depart express (1948) si Le feutre taupe (1948).
Anul 1956 a marcat un prim pas important in viata cantaretului . Dupa un recital la Casablanca, reactia publicului fu aceea care l-a propulsat pe Aznavour in rangul de vedeta . Pentru premiera sa la Olympia, Aznavour a scris Sur ma vie (1956) care devine primul sau mare slagar . De acum inainte contractele se vor succeda si dupa o perioada de 3 luni la Olympia , cariera sa va capata adevarata valoare la teatrul Alhambra unde a compus Je m’voyais deja (1960).
In seara de 12.12.1960 dupa 7 cantece interpretate in fata unui public “inghetat" artistul a folosit si ultimul "atu " : Je m'voyais deja (1960), care era povestea unui artist ratat (« A 18 ans, j'ai quitte ma province... »). La sfarsitul interpretarii proiectoarele au fost puse pe sala . Nimeni nu aplauda . In culise , Aznavour era pe punctual de a-si abandona meseria .Reintrand pe scena pentru a-si saluta pentru ultima oara publicul a intalnit o multime care brusc a inceput sa aplaude . Sala Alhambra se zguduia de aplauze , a fost un veritabil triumf , avea 36 de ani .
In anii ’60 a dat la iveala Tu t’laisses aller (1960), Il faut savoir (1961), La mamma (1963), Et pourtant (1963), For Me Formidable (1964) si La boheme (1966).
Dupa cutremurul de pamant din 1988 care a zguduit Armenia , Aznavour nu a stat pe ganduri pentru a-si aduce aportul prin fundatia sa Aznavour pour l’Armenie.
Cantecul sau Pour toi Armenie (1989), inregistrat cu ajutorul a 45 de artisti s-a bucurat se un success de palmares . In cinstea lui , din 2001 o piata din Erevan ii poarta numele.
In 1997, a fost numit “ofiter “ al Legiunii de onoare si apoi comandor in 2004. A avut o vesnica recunostinta pentru Quebec, si a legat o prietenie cu o cantareata quebecoise Lynda Lemay implicandu-se in cariera sa ..
In 1998, a reinterpretat vechile cantece intr-o noua maniera de jazz , in albumul Jazznavour, realizat cu ajutorul lui : Dianne Reeves, Jacky Terrasson, Michel Petrucciani, Eddy Louiss, Richard Galliano si Andre Manoukian.
In acelasi an postul CNN si Times Online a titrat Artiste de varietes du siecle. A fost recunoscut ca fiind “performerul secolului " prin excelenta , ci mai mult de 18 % din voturi surclasandu-I pe Elvis Presley si Bob Dylan. In 2002, detine un rol foarte personal in filmul : Ararat de Atom Egoyan , film ce povesteste despre genocidul armenilor .
In primavara lui 2005, Charles Aznavour incepe un turneu de adio in America de Nord care inceput la Quebec si care s-a terminat in toamna anului urmator in SUA si Canada. Un concert in aer liber a avut loc la Erevan in 30 septembrie 2006, sustinut de “eroul natiunii “ ( « heros national » ) titlul pe care i l-au dat armenii , in fata a 100 000 de spectatori. Aznavour anunta in 2007 ca va sustine concerte de adio in Japonia , Europa , Asia si America de Sud pana in 2010 daca sanatatea ii va permite
Din 09.10.2007 si pana in 10.11.2007 « le grand Charles » innebunea inca o data publicul din Palais des Congres de Paris ,caruia ii propunea un concert mai intim acompaniat fiind de o oechestra foarte ritmata cantand cantece ca Il pleut, Viens, Entre nous, Pour faire une jam, etc
Facand parte din personalitatile cele mai appreciate in tara sa -dupa un sondaj efectuat la inceputul anului 2007- lansa in luna octombrie a aceluiasi an o culegere de povestiiri denumita Mon pere, ce geant. In prima povestire Charles Aznavour aborda teme familiare , sensibile , toate insistand pe rolul si importanta parintilor . Cu ocazia celei de-a 400 aniversari a orasului Quebec, Charles Aznavour a concertat in 6 iulie 2008 pe scena din Plaines d'Abraham in inima vechii capitale Acest spectacol care a atras mai mult de 100 000 de spectatori a fost cel de-al treilea concert in aer liber dat de Charles Aznavour.Dupa mai mult de 60 ani de cariera , Charles Aznavour a devenit si ramane, unul din cei mai mari cantareti francezi . Lucreaza acum la cel de-al doilea volum de povestiri si dupa el are inca o multime de versuri pentru cantece de oferit ..
Paralel cu cariera de cantaret , Charles Aznavour a aparut si in 60 de filme , desi a aparut in filme inca din din anii 40 , prima sa aparitie de mentionat se produce in filmul lui Francois Truffaut' “ Tirez sur le pianiste" .Tot in acelasi an apare si in Un taxi pour Tobrouk (1960) de Denys de La Patelliere cu Lino Ventura si in Le Passage du Rhin (1960) Andre Cayatte.
Roluri mai importante are in Cherchez l'idole (1963) de Michel Boisrond cu Frank Alamo, Le Temps des loups (1969) , Le Comedien (1996) de Christian de Chalonge cu Michel Serrault , Ararat (2002) de Atom Egoyan cu Marie-Josee Croze si Emmenez-moi (2005) de Edmond Bensimon cu Gerard Darmon, Zinedine Soualem .
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.