Din aceeasi categorie
|
Sisi - Imparateasa Austriei (Italia 2009 3.197 vizite - 0 comentarii adaugat de copa |
||||||||||||||||||
|
Aprinde fitilul, Sartana a sosit (Italia 1970 2.092 vizite - 0 comentarii adaugat de MARCU |
||||||||||||||||||
|
Primul lucru frumos (Italia 2010) Comedie, 1.008 vizite - 0 comentarii adaugat de irina |
||||||||||||||||||
|
O vara in Caraibe (Italia 2009) / Comedie 1.206 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cazut din nori (Italia 2009) Comedie / 85 minute 1.192 vizite - 0 comentarii adaugat de paris |
||||||||||||||||||
|
Blestemul florii de aur (China 2006)Dragoste 1.031 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Francesca (Romania 2009) Drama 1.667 vizite - 0 comentarii adaugat de sirena |
||||||||||||||||||
|
Eu & Marilyn (Italia 2009) Comedie 1.340 vizite - 0 comentarii adaugat de cocor |
||||||||||||||||||
|
Baaria (Italia 2009) / In spatele scenei 1.191 vizite - 0 comentarii adaugat de hannah |
||||||||||||||||||
|
Toate mi se intampla mie (Italia 1980) 5.840 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Trailers
Sisi - Imparateasa Austriei (Italia 2009
| Adaugat de copa | 31.07.2014 |  Adauga
la favorite |
12.635 vizualizari Nota film: 4 / 5 (1 vot ) Nota IMDB: 6.5 |
|||||||||
Sterge
din favoriteSisi (2009)
Nota IMDb:6,5
Regizor:Xaver Schwarzenberger
Scenaristi:Ivan Cotroneo (teleplay) and
Monica Rametta (teleplay) ...
Gen film:Drama,Istoric,Romantic
Elisabeta de Wittelsbach, cunoscuta mai ales sub numele Sisi, (n. 24 decembrie 1837, Munchen - d. 10 septembrie 1898, Geneva) a fost sotia imparatului Franz Joseph al Austriei.
Elisabeta de Wittelsbach s-a nascut intr-o familie numeroasa, parintii ei fiind Maximilian Joseph de Bavaria (din linia de Pfalz-Birkenfeld-Gelnhausen a familiei Wittelsbach) si Maria Ludovica de Bavaria, fiica regelui Maximilian I al Bavariei. Familia ei isi avea resedinta in Palatul Possenhofen.
Numele ei intreg este Printesa Elisabeta Amalia Eugenia de Wittelsbach. Franz Iosif avea de ales intre doua pretendente. Intalnirea dintre imparat si Sisi s-a numit logodna de la Ischl. De fapt, Helene, sora lui Sisi, o fata foarte rafinata, frumoasa si inteligenta trebuia sa ocupe postura de imparateasa, dar Franz a ales-o pe Sisi, care era o iubitoare a naturii, neconformandu-se etichetei, toate acestea datorita educatiei din familie, care nu ocupa vreun post la curte, asa ca erau liberi sa-si duca viata asa cum doreau. Sisi, ca si tatal ei iubea circul si calarea foarte bine si de asemenea era poeta. Din punct de vedere al rangului, Sisi era nepotrivita pentru imparat, fapt pentru care curtea vieneza a judecat-o mult timp. Insa, Sisi si cu Franz erau veri asa ca le-a trebuit dispensa papei, care le-a fost acordata. Totusi acumularile de casatorii intre familia Wittelsbach (care era cunoscuta pentru bolile mintale ale membrilor ei) si familia imperiala se vor resimti chiar la printul mostenitor.
La 24 aprilie 1854, seara la ora 7, s-au casatorit la Viena. Trusoul miresei era insignifiant, neprovenind dintr-o familie cu buget mare, piesele cele mai valoroase fiind daruri de la imparat. Printesa nu avea decat 16 ani. De cand se mutase la Hofburg, ea se simtea foarte singura, mai ales ca soacra sa profita de orice prilej pentru a o mustra. Dupa cum reiese din jurnalul Sophiei aceasta nu era un mod de razbunare ci de educatie. Deoarece avea o varsta atat de frageda a fost nevoie ca, dupa casatorie, sa studieze si sa invete cu rigurozitate complicatele reguli de la palat.
In afara de limba materna, germana, vorbea franceza (invatata cu greu in putinul timp dintre logodna si casatorie, Elisabeta neavand aptitudinile necesare pentru limbi straine), iar dupa un timp a invatat si limba maghiara. In 1855, printesa Elisabeta si-a luat un profesor de limba maghiara, iar un an mai tarziu vorbea fluent aceasta limba.
Elisabeta a devenit cu timpul o persoana foarte populara in Ungaria, deoarece a luptat pentru libertatea acestei tari.Inclinatiile ei catre aceasta tara proveneau de la profesorul ei de istorie de origine maghiara, care a jucat un rol foarte important in opiniile politice ale imparatesei.
Sisi a nascut primul copil, pe Sofia, la 5 mai 1855, la varsta de doar 17 ani. Toti copiii, au fost crescuti de bunica lor, deoarece aceasta considera ca le poate da o educatie mai buna.
La 12 iulie 1856 a nascut-o pe Gisela. Micuta a fost despartita de mama ei si crescuta de catre bunica (mama lui Francisc Iosif). In urma unei vizite pe care Sisi a facut-o in Ungaria (impotriva vointei Sophiei, la Buda, impreuna cu Sofia, copilul s-a imbolnavit grav si a murit la 29 mai.
Atunci Sisi a suferit o depresie grava, renuntand si la lupta pentru copiii ei. La 21 august 1858 s-a nascut viitorul mostenitor, Rudolf.
Pe 10 septembrie 1898 in timp ce Elisabeta era in trecere prin Geneva a fost injunghiata cu o pila triunghiulara de anarhistul italian Luigi Lucheni. Acesta il avea ca tinta initiala pe printul de Orleans,care nu a mai sosit la Geneva. Cu toate ca era inregistrata la hotel sub o alta identitate, in dimineata zilei de 10 septembrie, intr-un ziar local a aparut un articol despre prezenta imparatesei la Geneva. Luigi Lucheni a urmarit-o si a injunghiat-o tocmai cand se pregatea sa urce impreuna cu doamna sa de onoare, contesa unguroaica Irma Sztaray, pe vaporul spre Montreux. Caderea i-a fost usurata de parul sau bogat. Nimeni nu a realizat faptul ca a fost injunghiata. Dupa ce s-a ridicat si a urcat pe vapor, a lesinat. Vaporul s-a intors imediat, pilotul afland ca era imparateasa Austriei. A fost transportata la hotelul la care a fost cazata unde a murit dupa circa o ora. Ultimele ei cuvinte au fost:"Ce mi s-a intamplat?"
A fost inmormantata cu mari onoruri, la 17 septembrie 1898, la Viena, in Cripta Imperiala.
Elisabeta, "imparateasa fara voie" a fost o femeie depresiva si nefericita. Se simtea sufocata in anturajul de la Viena, de unde incerca sa scape, prin calarit, poezii, calatorit.
A fost o femeie frumoasa, faima frumusetii ei ajungand pana in Orient. Ambasadorul Persiei a refuzat sa plece dintr-o vizita oficiala pana ce a vazut-o. Piesa ei de rezistenta era parul foarte lung si frumos, ingrijit de coafeza sa preferata, Fanny.
Casatoria ei s-a consumat de-abia in a 3-a noapte. Cu timpul relatiiile ei cu sotul s-au racit, spre sfarsitul vietii cautandu-i o amanta sotului ei.
Distributie:
Cristiana Capotondi ... Kaiserin Elisabeth
David Rott ... Kaiser Franz Joseph
Martina Gedeck ... Erzherzogin Sophie
Fritz Karl ... Graf Andrassy
Licia Maglietta ... Herzogin Ludovika
Franziska Sztavjanik ... Grafin Sophie Esterhazy
Christiane Filangieri ... Helene Herzogin in Bayern
Xaver Hutter ... Erzherzog Ferdinand Max
Herbert Knaup ... Herzog Max
Friedrich von Thun ... Marshall Radetzky
Babett Arens
Babsy Artner ... Abigail
Romana Caren ... Ordensschwester Johanna
Fernando Chefalo (as Ferdinando Chefalo)
Federica De Cola ... Charlotte von Belgien
Wolf Dahne
Pasquale Esposito ... Felix Bach
Beatrice Frey ... Waisenhaus-Direktorin
Laurenz Grossmann
Rita Hatzmann
Therese Herberstein
Bernd Jeschek
Dieter Kirchlechner ... Otto von Bismarck
Stefan Matousch
Leonie Morawitz
Johannes Nikolussi (as Johann Nikolussi)
Andrea Osvart ... Kaiserin Eugenie
Lena Reichmuth
Katy Louise Saunders ... Ida Ferenczy
Sigrid Spork
Erwin Steinhauer ... Napoleon III
Stephanie Taussig
Christoph von Friedl ... Maximilian Karl von Thurn und Taxis
Martina Zinner
Veronica Roder
Nota IMDb:6,5
Regizor:Xaver Schwarzenberger
Scenaristi:Ivan Cotroneo (teleplay) and
Monica Rametta (teleplay) ...
Gen film:Drama,Istoric,Romantic
Elisabeta de Wittelsbach, cunoscuta mai ales sub numele Sisi, (n. 24 decembrie 1837, Munchen - d. 10 septembrie 1898, Geneva) a fost sotia imparatului Franz Joseph al Austriei.
Elisabeta de Wittelsbach s-a nascut intr-o familie numeroasa, parintii ei fiind Maximilian Joseph de Bavaria (din linia de Pfalz-Birkenfeld-Gelnhausen a familiei Wittelsbach) si Maria Ludovica de Bavaria, fiica regelui Maximilian I al Bavariei. Familia ei isi avea resedinta in Palatul Possenhofen.
Numele ei intreg este Printesa Elisabeta Amalia Eugenia de Wittelsbach. Franz Iosif avea de ales intre doua pretendente. Intalnirea dintre imparat si Sisi s-a numit logodna de la Ischl. De fapt, Helene, sora lui Sisi, o fata foarte rafinata, frumoasa si inteligenta trebuia sa ocupe postura de imparateasa, dar Franz a ales-o pe Sisi, care era o iubitoare a naturii, neconformandu-se etichetei, toate acestea datorita educatiei din familie, care nu ocupa vreun post la curte, asa ca erau liberi sa-si duca viata asa cum doreau. Sisi, ca si tatal ei iubea circul si calarea foarte bine si de asemenea era poeta. Din punct de vedere al rangului, Sisi era nepotrivita pentru imparat, fapt pentru care curtea vieneza a judecat-o mult timp. Insa, Sisi si cu Franz erau veri asa ca le-a trebuit dispensa papei, care le-a fost acordata. Totusi acumularile de casatorii intre familia Wittelsbach (care era cunoscuta pentru bolile mintale ale membrilor ei) si familia imperiala se vor resimti chiar la printul mostenitor.
La 24 aprilie 1854, seara la ora 7, s-au casatorit la Viena. Trusoul miresei era insignifiant, neprovenind dintr-o familie cu buget mare, piesele cele mai valoroase fiind daruri de la imparat. Printesa nu avea decat 16 ani. De cand se mutase la Hofburg, ea se simtea foarte singura, mai ales ca soacra sa profita de orice prilej pentru a o mustra. Dupa cum reiese din jurnalul Sophiei aceasta nu era un mod de razbunare ci de educatie. Deoarece avea o varsta atat de frageda a fost nevoie ca, dupa casatorie, sa studieze si sa invete cu rigurozitate complicatele reguli de la palat.
In afara de limba materna, germana, vorbea franceza (invatata cu greu in putinul timp dintre logodna si casatorie, Elisabeta neavand aptitudinile necesare pentru limbi straine), iar dupa un timp a invatat si limba maghiara. In 1855, printesa Elisabeta si-a luat un profesor de limba maghiara, iar un an mai tarziu vorbea fluent aceasta limba.
Elisabeta a devenit cu timpul o persoana foarte populara in Ungaria, deoarece a luptat pentru libertatea acestei tari.Inclinatiile ei catre aceasta tara proveneau de la profesorul ei de istorie de origine maghiara, care a jucat un rol foarte important in opiniile politice ale imparatesei.
Sisi a nascut primul copil, pe Sofia, la 5 mai 1855, la varsta de doar 17 ani. Toti copiii, au fost crescuti de bunica lor, deoarece aceasta considera ca le poate da o educatie mai buna.
La 12 iulie 1856 a nascut-o pe Gisela. Micuta a fost despartita de mama ei si crescuta de catre bunica (mama lui Francisc Iosif). In urma unei vizite pe care Sisi a facut-o in Ungaria (impotriva vointei Sophiei, la Buda, impreuna cu Sofia, copilul s-a imbolnavit grav si a murit la 29 mai.
Atunci Sisi a suferit o depresie grava, renuntand si la lupta pentru copiii ei. La 21 august 1858 s-a nascut viitorul mostenitor, Rudolf.
Pe 10 septembrie 1898 in timp ce Elisabeta era in trecere prin Geneva a fost injunghiata cu o pila triunghiulara de anarhistul italian Luigi Lucheni. Acesta il avea ca tinta initiala pe printul de Orleans,care nu a mai sosit la Geneva. Cu toate ca era inregistrata la hotel sub o alta identitate, in dimineata zilei de 10 septembrie, intr-un ziar local a aparut un articol despre prezenta imparatesei la Geneva. Luigi Lucheni a urmarit-o si a injunghiat-o tocmai cand se pregatea sa urce impreuna cu doamna sa de onoare, contesa unguroaica Irma Sztaray, pe vaporul spre Montreux. Caderea i-a fost usurata de parul sau bogat. Nimeni nu a realizat faptul ca a fost injunghiata. Dupa ce s-a ridicat si a urcat pe vapor, a lesinat. Vaporul s-a intors imediat, pilotul afland ca era imparateasa Austriei. A fost transportata la hotelul la care a fost cazata unde a murit dupa circa o ora. Ultimele ei cuvinte au fost:"Ce mi s-a intamplat?"
A fost inmormantata cu mari onoruri, la 17 septembrie 1898, la Viena, in Cripta Imperiala.
Elisabeta, "imparateasa fara voie" a fost o femeie depresiva si nefericita. Se simtea sufocata in anturajul de la Viena, de unde incerca sa scape, prin calarit, poezii, calatorit.
A fost o femeie frumoasa, faima frumusetii ei ajungand pana in Orient. Ambasadorul Persiei a refuzat sa plece dintr-o vizita oficiala pana ce a vazut-o. Piesa ei de rezistenta era parul foarte lung si frumos, ingrijit de coafeza sa preferata, Fanny.
Casatoria ei s-a consumat de-abia in a 3-a noapte. Cu timpul relatiiile ei cu sotul s-au racit, spre sfarsitul vietii cautandu-i o amanta sotului ei.
Distributie:
Cristiana Capotondi ... Kaiserin Elisabeth
David Rott ... Kaiser Franz Joseph
Martina Gedeck ... Erzherzogin Sophie
Fritz Karl ... Graf Andrassy
Licia Maglietta ... Herzogin Ludovika
Franziska Sztavjanik ... Grafin Sophie Esterhazy
Christiane Filangieri ... Helene Herzogin in Bayern
Xaver Hutter ... Erzherzog Ferdinand Max
Herbert Knaup ... Herzog Max
Friedrich von Thun ... Marshall Radetzky
Babett Arens
Babsy Artner ... Abigail
Romana Caren ... Ordensschwester Johanna
Fernando Chefalo (as Ferdinando Chefalo)
Federica De Cola ... Charlotte von Belgien
Wolf Dahne
Pasquale Esposito ... Felix Bach
Beatrice Frey ... Waisenhaus-Direktorin
Laurenz Grossmann
Rita Hatzmann
Therese Herberstein
Bernd Jeschek
Dieter Kirchlechner ... Otto von Bismarck
Stefan Matousch
Leonie Morawitz
Johannes Nikolussi (as Johann Nikolussi)
Andrea Osvart ... Kaiserin Eugenie
Lena Reichmuth
Katy Louise Saunders ... Ida Ferenczy
Sigrid Spork
Erwin Steinhauer ... Napoleon III
Stephanie Taussig
Christoph von Friedl ... Maximilian Karl von Thurn und Taxis
Martina Zinner
Veronica Roder
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.