Din aceeasi categorie
|
Gina Patrichi,o doamna a teatrului romanesc 1.260 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Beren Saat - Vedeta serialelor turcesti 2.127 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
The Beatles - Povestea unei formatii celebre 1.270 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Toto Cutugno 289 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Sophia Loren 381 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Lynne Ramsay - Poiezia detaliului 1.319 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Grigore Vasiliu / zis si ...Birlic 1.627 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Bob Dylan - The Greatest Artists of All Time 1.312 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Mari actori - Cate Blanchett 1.243 vizite - 0 comentarii adaugat de sanda |
||||||||||||||||||
|
Sylvester Stallone - Mari actori (interviu 2013) 1.738 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Alte rubrici >> Vedete
Leopoldina Balanuta
| Adaugat de Cozana | 28.07.2014 |  Adauga
la favorite |
2.145 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteMagia Seratelor Muzicale Iosif Sava - invitata Leopoldina Balanuta
Leopoldina Balanuta (n. 10 decembrie 1934, Paulesti, judetul Vrancea - d. 15 octombrie 1998, Bucuresti) a fost o actrita romana de scena, film, voce si televiziune.
A absolvit in 1957 Institutul de de Arta Teatrala si Cinematografica (IATC) din Bucuresti, la clasa Mariettei Sadova si a lui Marcel Anghelescu. A debutat la Bucuresti, in regia lui Ion Cojar, jucand-o pe Velea din “Prima intalnire", de Tatiana Sitina. Ultimul ei rol a fost cel din "O batista in Dunare", de D.R. Popescu, la Teatrul National, montat de acelasi regizor. A avut roluri memorabile in "Vassa Jeleznova" si "Mama" de Maxim Gorki, "Anna Karenina", de Lev Tolstoi, "Medeea" de Euripide, "Martin Eden" de Jack London, "Noaptea Iguanei" de Tennessee Williams, "Oameni sarmani" de Feodor Dostoievski, "Livada cu visini" de Anton Pavlovici Cehov, "Doi pe un balansoar" de William Gibson si, in special, in piesele lui Dumitru Radu Popescu, "Ca frunza dudului in rai" si "O batista in Dunare" (alaturi de Mariana Mihut si Ileana Stana Ionescu).
A fost distribuita si in filme, mai ales in roluri cu incarcatura dramatica, "Nunta de piatra" (1972), "Dincolo de pod" (1975), "Ion, blestemul pamantului, blestemul iubirii" (1979), "Clipa" (1979), "Bietul Ioanide" (1979), "Napasta" (1982), etc.
Leopoldina Balanuta a avut si o colaborare de succes cu Televiziunea. "Gaitele" (1993), "Strigoii" (1992), "Trandafirul si coroana", "Conu' Leonida fata cu reactiunea"(1985), "Moartea unui comis voiajor" (1977), "Idolul si Ion Anapoda" (1991) sunt doar cateva din piesele in care a aparut la Televiziune.
Desi a fost considerata o actrita dramatica, Leopoldina Balanuta a avut si memorabile roluri de comedie. Sceneta TV "Care de dame" de G.H. Braescu [1], realizata in 1980 (unde actrita intruchipeaza 4 personaje) este considerata unul din momentele de referinta din istoria divertismentului TV romanesc.
Leopoldina Balanuta a fost una din cele mai importante actrite care a practicat spectacolul de poezie si care s-a preocupat intens de acest lucru. Continuatoare a recitativului dramatic creat de scolile lui Constantin Nottara si Gheorghe Storin, Leopoldina Balanuta a dat un regal de muzica si poezie, impreuna cu Narcisa Suciu, in spectacolul "O intamplare a fiintei" din 27 ianuarie 1998, pe versuri de Ana Blandiana, Stefan Augustin Doinas, Magda Isanos, Nicolae Labis si Nichita Stanescu. „Eu plec cu viata mea in teatru; teatrul vine cu viata lui in viata mea. Ma gandeam cata dreptate a avut sarmanul Tarkovski, care spunea, in ultimele zile ale existentei lui: «Doamne, am obosit asteptandu-te!» […] totdeauna arta mi-a aparut ca o stafeta a Dumnezeirii".
A terminat studiile de arta actorului odata cu deschiderea salii Casandra, acest studio al celui mai tanar actor, unde au debutat cei mai multi interpreti ai tarii, toti cei care au studiat la prima scoala de teatru si film din Romania, Academia de Teatru si Film de astazi, fostul Institut de Arta Teatrala si Cinematografica „I.L. Caragiale". A jucat in spectacolul Peer Gynt, de Ibsen, in regia lui Dinu Ernescu, pe Aase, mama eroului principal, alaturi de Florin Piersic, devenit si el o legenda in rolul ibsenian, din 1957. Au urmat cateva personaje pe scena celuilalt studio al experimentelor Teatrul din Piatra Neamt, dupa care marile succese din Bucuresti, de la Teatrul Mic.
Rolurile sale au fost nenumarate si in toate a venit cu vocea ei calda, melodioasa, cu adancul ei cult pentru adevar, fiecare replica constituindu-se intr-o pledoarie pentru justitie si demnitatea omului. Poate de aceea se considera absolut paradigmatic pentru talentul si personalitatea ei, Antigona, din tragedia omonima a lui Sofocle. Antigona, sub bagheta regizoriala a lui Ion Cojar era Balanuta, dreapta, mandra, neinfricata in fata dictatorului, gata sa moara, dar sa nu cedeze. A fost pur si simplu coplesitoare in acest rol, dupa cum a fost convingatoare, incarcata de nuante, cu o continua autoironie si un emotionant tragicomic in eroina principala din Doi pe un balansoar, de William Gibson. Alaturi de Victor Rebengiuc, Balanuta a transformat aceasta melodrama intr-un zguduitor simbol al conditiei tanarului de azi, al singuratatii, al lipsei de comunicare, al nevoii de compasiune, dragoste, intelegere. Aceasta tragediana innascuta, distribuita de Andrei Serban, firesc, in Medeea, din Trilogia antica de la Teatrul National din 1990.
A fost si o excelenta interpreta de comedie. Printre creatiile comice trebuie mentionate Femeia cu cosul cu oua din muzicalul montat de Catalina Buzoianu, la Teatrul Mic, dupa Nu sunt Turnul Eiffel, de Ecaterina Oproiu, dar, mai ales Elisabeta, din Elisabeta din intamplare o femeie, de Dario Fo, tot la Teatrul Mic. Cele doua dimensiuni ale acestui extraordinar talent care a fost Balanuta s-au asociat, desavarsit, in Liubov Andreevna, din Livada cu visini, in regia lui Andrei Serban, tot pe scena Nationalului bucurestean. La fel de sclipitoare si profunda este si atunci cand interpreteaza diferite personaje din dramaturgia romaneasca, mai ales din cea a lui D.R. Popescu. Astfel, la Teatrul Mic joaca in piesa Ca frunza dudului, iar la Teatrul National in O batista pe Dunare.
Balanuta a fost si o remarcabila recitatoare. In conceptia ei actorul este glasul dramaturgului, dar si al poetului! Mai ales al poetului care nu-l obliga sa devina personaj, nu-l supune la metamorfoze, ci il lasa sa fie el insusi, cu sensibilitatea si sentimentele sale, punand in lumina sensurile ascunse ale creatiei poetice. Balanuta a iubit poezia buna si a dat numeroase recitaluri. Nicicand, versurile lui Nichita Stanescu, de exemplu, nu au fost mai limpezi si mai bine descifrate decat in rostirea ei. L-a iubit la fel de mult pe Eminescu, dar a fost aproape, foarte aproape, indeosebi de poetii contemporani care pledeaza pentru frumos si adevar. Referinte artistice despre ea se gasesc in volumul lui Andrei Baleanu si Doina Dragnea, Actorul in cantarea personajului, Bucuresti, Meridiane, 1981, precum si in medalionul Magdalenei Boiangiu, Leopoldina Balanuta, din revista „Scena" nr. 6/1998.
Leopoldina Balanuta a fost fata de preot. In 1977 s-a casatorit cu actorul Mitica Popescu.
Leopoldina Balanuta (n. 10 decembrie 1934, Paulesti, judetul Vrancea - d. 15 octombrie 1998, Bucuresti) a fost o actrita romana de scena, film, voce si televiziune.
A absolvit in 1957 Institutul de de Arta Teatrala si Cinematografica (IATC) din Bucuresti, la clasa Mariettei Sadova si a lui Marcel Anghelescu. A debutat la Bucuresti, in regia lui Ion Cojar, jucand-o pe Velea din “Prima intalnire", de Tatiana Sitina. Ultimul ei rol a fost cel din "O batista in Dunare", de D.R. Popescu, la Teatrul National, montat de acelasi regizor. A avut roluri memorabile in "Vassa Jeleznova" si "Mama" de Maxim Gorki, "Anna Karenina", de Lev Tolstoi, "Medeea" de Euripide, "Martin Eden" de Jack London, "Noaptea Iguanei" de Tennessee Williams, "Oameni sarmani" de Feodor Dostoievski, "Livada cu visini" de Anton Pavlovici Cehov, "Doi pe un balansoar" de William Gibson si, in special, in piesele lui Dumitru Radu Popescu, "Ca frunza dudului in rai" si "O batista in Dunare" (alaturi de Mariana Mihut si Ileana Stana Ionescu).
A fost distribuita si in filme, mai ales in roluri cu incarcatura dramatica, "Nunta de piatra" (1972), "Dincolo de pod" (1975), "Ion, blestemul pamantului, blestemul iubirii" (1979), "Clipa" (1979), "Bietul Ioanide" (1979), "Napasta" (1982), etc.
Leopoldina Balanuta a avut si o colaborare de succes cu Televiziunea. "Gaitele" (1993), "Strigoii" (1992), "Trandafirul si coroana", "Conu' Leonida fata cu reactiunea"(1985), "Moartea unui comis voiajor" (1977), "Idolul si Ion Anapoda" (1991) sunt doar cateva din piesele in care a aparut la Televiziune.
Desi a fost considerata o actrita dramatica, Leopoldina Balanuta a avut si memorabile roluri de comedie. Sceneta TV "Care de dame" de G.H. Braescu [1], realizata in 1980 (unde actrita intruchipeaza 4 personaje) este considerata unul din momentele de referinta din istoria divertismentului TV romanesc.
Leopoldina Balanuta a fost una din cele mai importante actrite care a practicat spectacolul de poezie si care s-a preocupat intens de acest lucru. Continuatoare a recitativului dramatic creat de scolile lui Constantin Nottara si Gheorghe Storin, Leopoldina Balanuta a dat un regal de muzica si poezie, impreuna cu Narcisa Suciu, in spectacolul "O intamplare a fiintei" din 27 ianuarie 1998, pe versuri de Ana Blandiana, Stefan Augustin Doinas, Magda Isanos, Nicolae Labis si Nichita Stanescu. „Eu plec cu viata mea in teatru; teatrul vine cu viata lui in viata mea. Ma gandeam cata dreptate a avut sarmanul Tarkovski, care spunea, in ultimele zile ale existentei lui: «Doamne, am obosit asteptandu-te!» […] totdeauna arta mi-a aparut ca o stafeta a Dumnezeirii".
A terminat studiile de arta actorului odata cu deschiderea salii Casandra, acest studio al celui mai tanar actor, unde au debutat cei mai multi interpreti ai tarii, toti cei care au studiat la prima scoala de teatru si film din Romania, Academia de Teatru si Film de astazi, fostul Institut de Arta Teatrala si Cinematografica „I.L. Caragiale". A jucat in spectacolul Peer Gynt, de Ibsen, in regia lui Dinu Ernescu, pe Aase, mama eroului principal, alaturi de Florin Piersic, devenit si el o legenda in rolul ibsenian, din 1957. Au urmat cateva personaje pe scena celuilalt studio al experimentelor Teatrul din Piatra Neamt, dupa care marile succese din Bucuresti, de la Teatrul Mic.
Rolurile sale au fost nenumarate si in toate a venit cu vocea ei calda, melodioasa, cu adancul ei cult pentru adevar, fiecare replica constituindu-se intr-o pledoarie pentru justitie si demnitatea omului. Poate de aceea se considera absolut paradigmatic pentru talentul si personalitatea ei, Antigona, din tragedia omonima a lui Sofocle. Antigona, sub bagheta regizoriala a lui Ion Cojar era Balanuta, dreapta, mandra, neinfricata in fata dictatorului, gata sa moara, dar sa nu cedeze. A fost pur si simplu coplesitoare in acest rol, dupa cum a fost convingatoare, incarcata de nuante, cu o continua autoironie si un emotionant tragicomic in eroina principala din Doi pe un balansoar, de William Gibson. Alaturi de Victor Rebengiuc, Balanuta a transformat aceasta melodrama intr-un zguduitor simbol al conditiei tanarului de azi, al singuratatii, al lipsei de comunicare, al nevoii de compasiune, dragoste, intelegere. Aceasta tragediana innascuta, distribuita de Andrei Serban, firesc, in Medeea, din Trilogia antica de la Teatrul National din 1990.
A fost si o excelenta interpreta de comedie. Printre creatiile comice trebuie mentionate Femeia cu cosul cu oua din muzicalul montat de Catalina Buzoianu, la Teatrul Mic, dupa Nu sunt Turnul Eiffel, de Ecaterina Oproiu, dar, mai ales Elisabeta, din Elisabeta din intamplare o femeie, de Dario Fo, tot la Teatrul Mic. Cele doua dimensiuni ale acestui extraordinar talent care a fost Balanuta s-au asociat, desavarsit, in Liubov Andreevna, din Livada cu visini, in regia lui Andrei Serban, tot pe scena Nationalului bucurestean. La fel de sclipitoare si profunda este si atunci cand interpreteaza diferite personaje din dramaturgia romaneasca, mai ales din cea a lui D.R. Popescu. Astfel, la Teatrul Mic joaca in piesa Ca frunza dudului, iar la Teatrul National in O batista pe Dunare.
Balanuta a fost si o remarcabila recitatoare. In conceptia ei actorul este glasul dramaturgului, dar si al poetului! Mai ales al poetului care nu-l obliga sa devina personaj, nu-l supune la metamorfoze, ci il lasa sa fie el insusi, cu sensibilitatea si sentimentele sale, punand in lumina sensurile ascunse ale creatiei poetice. Balanuta a iubit poezia buna si a dat numeroase recitaluri. Nicicand, versurile lui Nichita Stanescu, de exemplu, nu au fost mai limpezi si mai bine descifrate decat in rostirea ei. L-a iubit la fel de mult pe Eminescu, dar a fost aproape, foarte aproape, indeosebi de poetii contemporani care pledeaza pentru frumos si adevar. Referinte artistice despre ea se gasesc in volumul lui Andrei Baleanu si Doina Dragnea, Actorul in cantarea personajului, Bucuresti, Meridiane, 1981, precum si in medalionul Magdalenei Boiangiu, Leopoldina Balanuta, din revista „Scena" nr. 6/1998.
Leopoldina Balanuta a fost fata de preot. In 1977 s-a casatorit cu actorul Mitica Popescu.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.