Cauta:   

 

 
Din aceeasi categorie

 
  Doua genii ale Italiei - Alberto Sordi &Federico Fellini
796 vizite - 0 comentarii
adaugat de sirena
 
  Jimi Hendrix - Cel mai mare chitarist din istorie
1.446 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Serge Gainsbourg
1.339 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Mihail Barisnikov
1.516 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Cine este Ozcan Deniz ?
1.592 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Robert De Niro
757 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Mari actori - Bruce Willis
1.970 vizite - 0 comentarii
adaugat de sanda
 
  Povestea lui Domenico Modugno
1.433 vizite - 0 comentarii
adaugat de kili
 
  Rex Harrison - Mari actori,mari regizori
1.676 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Vaslav Nijinsky
1.393 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
 
recomandam

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

 
 
AnuntulVideo >> Alte rubrici >> Vedete
 

 

Federico Fellini - Unul dintre cei mai mari regizori

 
 
 
 
 
Adaugat de sirena 01.06.2014  Adauga la favorite 1.076 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi )
   
 
Federico Fellini

Federico Fellini este unul dintre cei mai mari regizori si scenaristi mondiali.Se naste la Rimini, 20 ianuarie 1920. Parintii sai, Ida Barbiani si Urbano Fellini, fac parte din clasa burgheza. Creste alaturi de fratii sai mai mici, Ricardo si Maddalena. In copilarie este atras de desen, fiind influentat de desenatorul Antonio Rubino. In 1936 ii sunt publicate primele caricaturi. In 1938 devine colaboratorul saptamanalului “La Domenica del Corriere", aparandu-i la rubrica destinata cititorilor povestiri scurte, caricaturi, pe care le va semna sub pseudonimul Fellas. In 1939 se muta la Roma si se va inscrie la Facultatea de Stiinte Juridice, dar nu o va absolvi. Aici are primele contacte cu lumea teatrului, filmului, cunoaste personaje renumite. Incepe o colaborare sustinuta cu bisaptamanalul umoristic si satirico-politic, Marc` Aurelio. In perioada 1940-1943 devine colaborator la radio, avand rubrici semanate impreuna cu Ruggero Maccari. Are primele contacte cu lumea filmului publicand in diverse aparitii articole despre cinematografie. Va scrie scenariul filmului Il pirata sono io!regizat de Mario Mattoli. In 1941 o cunoaste pe Giulietta Masina, tanara actrita de teatru, de care se va indragosti si cu care se va casatori. Prima experienta de regie o are in Africa, la Tripoli, cu filmul Gli ultimi Tuareg o I cavalieri del deserto. In vara anului 1944deschide la Roma un atelier de portrete si caricaturi, The Funny Face Shop, impreuna cu alti caricaturistii. La solicitarea Roberto Rossellini va semna un contract de colaborare pentru scenariul filmului Roma citta aperta, film ce va avea un mare succes. Un an mai tarziu devine tata, dar copilul, unicul fiu, va trai doar 2 saptamani. In 1946 calatoreste prin Italia devastata de razboi, pentru realizarea scenariul filmului Paisa` , impreuna cu cel care-I va deveni prieten, Roberto Rossellini. Aceasta perioada va fi cruciala pentru viata lui Fellini si ii va lasa amintiri extraodinare. 1947 - Se va numara printre scenaristii filmelor: Il passatore, Il delitto di Giovanni Episcop, Senza pieta(printre interpreti Giulietta Masina), L'ebreo errante. 1948 - Va debuta ca actor in una din cele doua parti, Il miracolo, din filmul L`amore. Va juca rolul unui vagabond San Giuseppe. Cealalta parte a filmului, La voce umana, este monolgul lui Jean Cocteau.De asemenea, va scrie scenariile pentru: In nome della legge, Il mulino del Po, Citta dolente. 1948 - Va scrie scenariul pentru un al film al lui Robesrto Rossellini, Francesco giullare di Dio.1950 – Scenariile pentru Il cammino della speranza, Persiane chiuse.1951 – Pleaca la Paris pentru relizarea scenariului Europa '51, avand-o ca actrita in rol principal pe Ingrid Bergman. Va semna scenariile pentru: La citta si difende, Cameriera bella presenza offresi, Il brigante di Tacca del Lupo. Co-regizor, alaturi de Alberto Lattuada, al filmului Luci di varieta` (printr interpreti Giulietta Masina). Va regiza primul sau film Lo seico bianco. In rolul principal va juca actorul de comedie Alberto Sordi.1952-1953 – Regizeaza coproductia franceza, I vitelloni, film cu care va castiga primul sau Leu de Argint, la Venezia. Din acest moment premiile si distinctiile nationale si internationale primite de Fellini vor atat de numeroase, incat se spune ca a avut nevoie de o camera intreaga, fara nici un alt mobilier, doar pentru a le expune. Scrie scenariul pentru 1954- Primul sau film cu o vasta rezonatanta internationala, La strada, va castiga Leul de Argint , cat si alte 5 premii. Circul, saltimbancii, artistii ambulanti, sunt lumi care l-au atras si fascinat. Stabatand Italia de dupa razboi, vedem povestea cand tandra, cand incordata, cand trist, a Gelsominei si a lui Zampano. Va ramane unul dintre cele mai frumoase filme.1955 – Regizeaza Il bidone: coruptie urbana, personaje dezumanizate, insingurate. Cinque poveri in automobile. 1956 – Semneaza regia filmului Le notti di Cabiri- .drama unei prostituate. Va colabora la scenari cu Pier Paolo Pasolini. Dupa acest film, in 1959, se face un musical American. La strada ii va aduce primul Oscar pentru cel mai bun film strain. Giuletta Masina cunoaste un scucces international imens. Tot in acest an isi ingroapa tatal.1957 – Pleaca pentru prima data in Statele Unite pentru a-si ridica Oscarul castigat cu La strada si va fi, timp de o luna si jumatate, invitatul lui Burt Lancester si al societatii Hetch-Hill-Lancaster, care ii propun realizarea unui film in America. Castiga al doilea Oscar cu Le notti di Cabiria, tot pentru cel mai bun film strain. Va scrie impreuna cu Tullio Pinelli scenariul intitulat Viaggio con Anita, dar care nu se va materialize decat in 1979 sub regia lui Mario Monicelli. Scrie scenariul filmului Fortunella. 1958 – Scrie impreuna cu Flaiano e Tullio Pinelli scenariul filmului de La dolce vita si pregateste regia acestuia. Este momentul in care il intalneste pe Marcello Mastrioani, care va deveni principalul interpret al filmelor sale.1960 – Filmul La dolce vita este primit cu retineri, ba mai mult, publicului fiind scandalizat, la avanpremiera de la cinematograful Capitol. Tot in acest an, castiga Palmes d`Or la festivalul de la Cannes pentru La dolce vita1961 – Regizeaza Boccaccio '70 1962 – Regizeaza 8 1/2. 1963 – Pleaca pentru prima data in Uniunea Sovietica, la festivalul de la Moscova, cu filmul 8 ½, cu care ca castiga Premiul cel Mare. 1964 - Castiga al treila Oscar pentru 8 1/2,cel mai bun film strain, si alte doua Oscaruri, La dolce vita si 8 1/2 pentru cele mai bune costume. In 1982 se va realize la New York un musical dupa filmul 8 1/2. 1965 – regizeaza primul lungmetraj color, Giulietta degli spiriti. Va participa la New York la lansarea filmului. In cinstea acestui eveniment Jaqueline Kennedy va organiza o petrecere private la resedinta sa. Scrie, impreuna cu Dino Buzzati – scriitor renumit-, scenariul pentru Il viaggio di G. Mastorna, inspirat de moartea unuia dintre cei mai buni prieteni ai sai, Ernest Bernhard. Filmul , realizat cu dificultate si obstacole din partea producatorilor, indisponibilitatea actorilor, nu va circula si va fi regizat in episoade abia dupa un sfert de secol. 1967 – Va fi internat pentru o luna intr-o clinica, din cauza unei boli pulmonare, dar vocile rele spun ca ar fi fost diagnosticat cu sindromul “Sanarelli-Schwarzmann", o boala diplomatica pentru a evita lansarea in Italia a filmului Il viaggio di G. Mastorna. Regizeaza Toby Dammitt , scurta parte din filmul colectiv Tre passi nel delirio
1968-1969 Regizeaza Block-notes di un regista, pentru canalul de televiziune americana National Broadcasting Company (NBC). Regizeaza Satyricon ce va un success international. Renunta la fumat si refuza sa mai sofeze.1970 – regizeaza I clown pentru televizinea publica italiana, RAI.1971- regizeaza Roma 1972 – regizeaza Amarcord. Apare in rolul propiu in filmul Alex in Wonderlan, regizat de Paul Mazursky1974 – Castiga al patrulea Oscar pentru Amarcord, la categoria cel mai bun film strain. Apare Apare in rolul propriu in filmul C'eravamo tanto amati, regizat de Ettore Scola.1975-1976 – Regizeaza Il Casanova, film ce va avea un success enorm mai ales in Japonia.1978 – Regizeaza Prova d'orchestra. Filmul va da nastere la multe discutii si interpretari politice, avanpremiera fiind urmarita de presedintii Republicii si Camerei deputatilor.1979 – Regizeaza La citta delle donne. 1980 – Publica la editura Einaudi note despre propria munca si date autobiografice sub titlul Fare un film.1982 – Regizeaza E la nave va. Expune cu succes cateva desene-caricaturi la o expozitie la Paris. Apare in rolul propriu din filmul Il tassinaro, regizat de Alberto Sordi.1984 – Regizeaza un spot publicitar pentru Campari. Pleca pentru prima data in Mexic, pentru a-l intalni pe scriitorul si antropolgul Carlos Castaneda, pe care il admira. Isi pierde mama, moarta la Rimini, I 27 septembrie. 1985 – Regizeaza Ginger e Fre, film ce va fi lansat la Paris. Primeste Leul deAur pentru intreaga cariera la festivalul de la Venezia 1987 – Regizeaza filmul L'intervista si un spot publicitar pentru Barilla.1989 – Regizeaza ultimul sau film La voce della luna 1991 – Se lupta impreuna cu alti cineaste pentru combaterea legii ce confera dreptul posturilor de televiziune sa intrerupa filmele cu difuzarea spoturiloe publicitare. Protestul acestora ramane fara ecou.
1993 – Primeste, la Los Angeles, al cincilea Oscar pentru intreaga cariera. Alaturi de el la acest eveniment sunt sotia sa, Giulietta Masina, Sophia Loren e Marcello Mastrioani. In august sufera un accinedent cerebral. Moare la 31 octombrie, in spital la Roma. "Dac-ar fi sa fac un film despre viata unui suflet, ar iesi pana la urma despre mine" ceea ce, practic, a si facut, intr-o maniera mai evidenta sau nu, in aproape toate filmele sale.


 

Semnaleaza o problema

 

* Nota: Filmele cu / fara subtitrare sunt preluate din youtube.com
  Introdu codul din imagine

Trimite

 
 
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.