Din aceeasi categorie
|
Republica Uniunea Myanmar 625 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Bagan - Myanmar 966 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pagoda Shwe Dagon din Myanmar - ex. Birmania 826 vizite - 0 comentarii adaugat de felix |
||||||||||||||||||
|
Uniunea Comorelor 596 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Comoros 1.504 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Chiang Rai.-Thailanda 761 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Insula Jersey 836 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Insula Jersey 503 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Madinat Al-Zahra-Cordoba 649 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Madinat Al-Zahra-Cordoba 467 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Uniunea Myanmar
| Adaugat de Cozana | 29.05.2014 |  Adauga
la favorite |
749 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteBirmania, numita si Uniunea Myanmar, este a doua tara ca marime din Asia de sud-est. Se invecineaza cu Republica Populara Chineza la nord, Laos la est, Thailanda la sud-est, Bangladesh la vest si India la nord-vest, cu Marea Andaman la sud si Golful Bengal la sud-vest (cu un total de peste 2000 de kilometri de coasta). Tara a fost guvernata de o junta militara condusa de generalul Ne Win din 1962 pana in 1988, sistemul sau politic ramanand pana astazi sub un strans control al juntei militare.
In 1989, tara si-a schimbat oficial versiunea engleza a numelui din Burma in Myanmar (impreuna cu schimbarea denumirii multor localitati, cum a fost si cazul capitalei, din Rangoon in Yangon). Denumirea oficiala a tarii in limba birmaneza, Myanma, a ramas neschimbata. Schimbarea denumirilor s-a dovedit a fi controversata politic, vazuta de unii ca fiind mai putin permisiva minoritatilor si nepedagogica.
Initial, un regat independent, in 1824-26, 1851-52 si 1885-86 Burma a fost invadata de Imperiul Britanic si a devenit parte a Indiei. Japonezii i-au alungat pe britanici impreuna cu Aung San si au ocupat tara in timpul celui de-al doilea Razboi mondial, dar a fost reocupata de britanici in 1945.
In 1948 natiunea a devenit suverana, cunoscuta ca Uniunea Burma, cu U Nu primul prim ministru. Guvernarea democratica s-a terminat in 1962 cu o lovitura de stat militara condusa de generalul Ne Win. Ne Win a condus tara aproape 26 de ani. In 1990 s-au tinut alegeri libere pentru prima data in aproape 30 de ani, insa victoria LND, partidul lui Aung San Suu Kyi a fost anulata de militari care au refuzat sa predea puterea.[1]
Una din cele mai proeminente personalitati din istoria birmaneza a secolului XX este fondatorul armatei si luptator pentru libertate, generalul Aung San, un student transformat in activist al LND, a carei fiica este laureata Premiului Nobel pentru pace si o imagine a pacii, libertatii si democratiei, Aung San Suu Kyi, acum arestata la domiciliu. A treia dintre cele mai recunoscute personalitati pe plan mondial este U Thant, care a fost secretar general al ONU pentru doua mandate, foarte respectat prin istoria Organizatiei Natiunilor Unite
Birmania este localizata intre Bangladesh si Thailanda, avand la nord China si India la nord-vest, cu litoral la Golful Bengal si Marea Andaman. Tara are o suprafata totala de 678.500 km2, din care aproape jumatate sunt paduri. Din punct de vedere topographic, tara are munti de-a lungul granitei sale cu India si China si in vest, care inconjura o zona centrala joasa in jurul raului Ayeyarwady, care formeaza o delta fertila la varsarea sa in mare. Majoritatea populatiei locuieste in zona joasa din centrul tarii.
In 1989, tara si-a schimbat oficial versiunea engleza a numelui din Burma in Myanmar (impreuna cu schimbarea denumirii multor localitati, cum a fost si cazul capitalei, din Rangoon in Yangon). Denumirea oficiala a tarii in limba birmaneza, Myanma, a ramas neschimbata. Schimbarea denumirilor s-a dovedit a fi controversata politic, vazuta de unii ca fiind mai putin permisiva minoritatilor si nepedagogica.
Initial, un regat independent, in 1824-26, 1851-52 si 1885-86 Burma a fost invadata de Imperiul Britanic si a devenit parte a Indiei. Japonezii i-au alungat pe britanici impreuna cu Aung San si au ocupat tara in timpul celui de-al doilea Razboi mondial, dar a fost reocupata de britanici in 1945.
In 1948 natiunea a devenit suverana, cunoscuta ca Uniunea Burma, cu U Nu primul prim ministru. Guvernarea democratica s-a terminat in 1962 cu o lovitura de stat militara condusa de generalul Ne Win. Ne Win a condus tara aproape 26 de ani. In 1990 s-au tinut alegeri libere pentru prima data in aproape 30 de ani, insa victoria LND, partidul lui Aung San Suu Kyi a fost anulata de militari care au refuzat sa predea puterea.[1]
Una din cele mai proeminente personalitati din istoria birmaneza a secolului XX este fondatorul armatei si luptator pentru libertate, generalul Aung San, un student transformat in activist al LND, a carei fiica este laureata Premiului Nobel pentru pace si o imagine a pacii, libertatii si democratiei, Aung San Suu Kyi, acum arestata la domiciliu. A treia dintre cele mai recunoscute personalitati pe plan mondial este U Thant, care a fost secretar general al ONU pentru doua mandate, foarte respectat prin istoria Organizatiei Natiunilor Unite
Birmania este localizata intre Bangladesh si Thailanda, avand la nord China si India la nord-vest, cu litoral la Golful Bengal si Marea Andaman. Tara are o suprafata totala de 678.500 km2, din care aproape jumatate sunt paduri. Din punct de vedere topographic, tara are munti de-a lungul granitei sale cu India si China si in vest, care inconjura o zona centrala joasa in jurul raului Ayeyarwady, care formeaza o delta fertila la varsarea sa in mare. Majoritatea populatiei locuieste in zona joasa din centrul tarii.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.