Dassin
Dassin
›
Joe Dassin 3
Les deux mondes de Joe Dassin
1967
Les Champs-Elysees
1969
Joe Dassin
1970
Joe Dassin 2
1971
Joe
1972
13 Chansons Nouvelles
1973
Joe Dassin
1974
Joe Dassin 3
1975
Le Jardin Du Luxembourg
1976
15 Ans Deja
1978
Les femmes de ma vie
1978
Blue Country
1979
Joe Dassin - L'Ete Indien / 1975 live
Trebuie sa fii autentificat pentru a salva filmele favorite
Joe Dassin - L'Ete Indien /
Tu sais, je n'ai jamais ete aussi heureux que ce matin-la
nous marchions sur une plage un peu comme celle-ci
c'etait l'automne, un automne ou il faisait beau
une saison qui n'existe que dans le Nord de l'Amerique
La-bas on l'appelle l'ete indien
mais c'etait tout simplement le notre
avec ta robe longue tu ressemblais
a une aquarelle de Marie Laurencin
et je me souviens, je me souviens tres bien
de ce que je t'ai dit ce matin-la
il y a un an, y a un siecle, y a une eternite
on ira ou tu voudras, quand tu voudras
et on s'aimera encore, lorsque l'amour sera mort
toute la vie sera pareille a ce matin
aux couleurs de l'ete indien
aujourd'hui je suis tres loin de ce matin d'automne
mais c'est comme si j'y etais
je pense a toi
ou est tu?
que fais-tu?
est-ce que j'existe encore pour toi?
je regarde cette vague qui n'atteindra jamais la dune
tu vois, comme elle je me couche sur le sable
et je me souviens
je me souviens des marees hautes
du soleil et du bonheur qui passaient sur la mer
il y a une eternite, un siecle, il y a un an
on ira ou tu voudras, quand tu voudras
et on s'aimera encore, lorsque l'amour sera mort
toute la vie sera pareille a ce matin
aux couleurs de l'ete indien
Tu stii,
Nu am fost niciodata mai fericit ca in aceea dimineata
Cand mergeam pe o plaja,
Putin asemanatoare cu aceasta.
Era toamna.
O toamna in care era frumos.
Un anotimp care nu exista decat in nordul Americii
Acolo este numit vara indiana.
Dar era pur si simplu a noastra.
Cu rochia ta cea lunga
Imi aminteai de un tablou a lui Marie Laurence.
Imi amintesc...
Imi amintesc foarte bine ceea ce imi spuneai in acea dimineata.
A trecut un an,
Un secol,
O eternitate.
Vom merge unde vei vrea, cand vei vrea
Si ne vom iubi pana cand dragostea va muri.
Toata viata
Va fi asemanatoare acelei dimineti
In culorile unei veri indiene.
Astazi, sunt foarte departe de acea dimineata de toamna,
Dar este ca si cum n-as fi
Ma gandesc la tine...
Unde esti?
Ce faci?
Oare mai exist inca pentru tine?
Privesc acest val
Care nu va atinge niciodata nisipul
Vezi, ca si “el", ma intorc mereu
Ca si “el" ma intind pe nisip si-mi amintesc:
Imi amintesc fluxul
Soarelui si al fericirii care trecea peste mare
A trecut o eternitate,
Un secol,
Un an.
Vom merge unde vei vrea cand vei vrea...
Versuri de la: http://www.versuri.ro/
Tu sais, je n'ai jamais ete aussi heureux que ce matin-la
nous marchions sur une plage un peu comme celle-ci
c'etait l'automne, un automne ou il faisait beau
une saison qui n'existe que dans le Nord de l'Amerique
La-bas on l'appelle l'ete indien
mais c'etait tout simplement le notre
avec ta robe longue tu ressemblais
a une aquarelle de Marie Laurencin
et je me souviens, je me souviens tres bien
de ce que je t'ai dit ce matin-la
il y a un an, y a un siecle, y a une eternite
on ira ou tu voudras, quand tu voudras
et on s'aimera encore, lorsque l'amour sera mort
toute la vie sera pareille a ce matin
aux couleurs de l'ete indien
aujourd'hui je suis tres loin de ce matin d'automne
mais c'est comme si j'y etais
je pense a toi
ou est tu?
que fais-tu?
est-ce que j'existe encore pour toi?
je regarde cette vague qui n'atteindra jamais la dune
tu vois, comme elle je me couche sur le sable
et je me souviens
je me souviens des marees hautes
du soleil et du bonheur qui passaient sur la mer
il y a une eternite, un siecle, il y a un an
on ira ou tu voudras, quand tu voudras
et on s'aimera encore, lorsque l'amour sera mort
toute la vie sera pareille a ce matin
aux couleurs de l'ete indien
Tu stii,
Nu am fost niciodata mai fericit ca in aceea dimineata
Cand mergeam pe o plaja,
Putin asemanatoare cu aceasta.
Era toamna.
O toamna in care era frumos.
Un anotimp care nu exista decat in nordul Americii
Acolo este numit vara indiana.
Dar era pur si simplu a noastra.
Cu rochia ta cea lunga
Imi aminteai de un tablou a lui Marie Laurence.
Imi amintesc...
Imi amintesc foarte bine ceea ce imi spuneai in acea dimineata.
A trecut un an,
Un secol,
O eternitate.
Vom merge unde vei vrea, cand vei vrea
Si ne vom iubi pana cand dragostea va muri.
Toata viata
Va fi asemanatoare acelei dimineti
In culorile unei veri indiene.
Astazi, sunt foarte departe de acea dimineata de toamna,
Dar este ca si cum n-as fi
Ma gandesc la tine...
Unde esti?
Ce faci?
Oare mai exist inca pentru tine?
Privesc acest val
Care nu va atinge niciodata nisipul
Vezi, ca si “el", ma intorc mereu
Ca si “el" ma intind pe nisip si-mi amintesc:
Imi amintesc fluxul
Soarelui si al fericirii care trecea peste mare
A trecut o eternitate,
Un secol,
Un an.
Vom merge unde vei vrea cand vei vrea...
Versuri de la: http://www.versuri.ro/