Din aceeasi categorie
|
Universul constient 116 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum a inceput universul de fapt? 169 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Daca universul s-a format din nimic, cine l-a creat? 108 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
La o vorba despre Univers ! 505 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Unde sunt mesajele extraterestre? 116 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Universul elegant 3- Cea de a 11a Dimensiune 1.365 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cat e de mare Universul 1.401 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Tesatura universului – Ce este spatiul? 519 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
UNIVERSUL, intre inteligenta si intamplare 665 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Undele cerebrale si experienta tulburatoare a Visului 211 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Universul ar putea fi constient?
| Adaugat de Cozana | 17.12.2018 |  Adauga
la favorite |
463 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteUnii dintre cei mai renumiti oameni de stiinta se intreaba daca Universul are o viata proprie, similara cu a noastra.
De-a lungul secolelor oamenii de stiinta au evidentiat legatura dintre om si restul Universului, de la Isaac Newton care a aratat ca aceeasi lege a gravitatiei descrie, in egala masura, caderea merelor pe Pamant si miscarea planetelor pana la Carl Sagan care a afirmat ca suntem cu totii formati din “praf de stele", din moment ce atomii corpurilor noastre au fost produsi in reactoarele nucleare ale altor stele.
Chiar si in acest context, ideile lui Gregory Matloff sunt socante. Fizicianul de la New York City College of Technology a publicat recent o lucrare in care sustine ca oamenii si restul Universului sunt uniti prin intermediul unui “camp de proto-constiinta" care s-ar extinde prin tot spatiul cosmic.
In viziunea lui Gregory Matloff stelele ar putea fi entitati ganditoare care isi controleaza deliberat traiectoriile prin Univers. Mai mult, intregul Univers ar fi constient.
Universul constient
Conceptul de Univers constient face parte din teoria panpsihismului care are sustinatori proeminenti dintr-o mare varietate de domenii ale stiintei.
Filosoful David Chalmers din cadrul New York University, neurologul Christof Koch din cadrul Allen Institute for Brain Science, precum si fizicianul britanic Sir Roger Penrose, renumit pentru lucrarile sale privind gravitatia si gaurile negre, sunt doar cativa oameni de stiinta ale caror studii au legatura cu panpsihismul.
Asa cum afirma Matloff, panpsihismul este mult prea important pentru a fi ignorat.
„Totul este la nivel speculativ, dar este ceva ce putem valida sau nu", a declarat Matloff.
Cu trei decenii in urma, Penrose a introdus un element cheie al panpsihismului prin teoria sa care afirma ca constiinta poate fi descrisa de regulile statistice ale fizicii cuantice, atunci cand acestea sunt aplicate in spatiile microscopice dintre neuronii din creier.
In opinia fizicianului german Bernard Haisch, cunoscut pentru studiile sale asupra stelelor, campurile cuantice care patrund in spatiul gol (asa-numitul “vid cuantic") produc si transmit constiinta, care apare ulterior in orice sistem suficient de complex. Haisch nu se refera aici doar la creier, ci la orice structura fizica.
Intrigat, Matloff s-a intrebat daca exista vreo modalitate de a testa aceste afirmatii.
Una dintre caracteristicile vietii este capacitatea formelor de viata de a-si modifica comportamentul ca raspuns la un stimul.
Matloff a inceput sa caute obiecte astronomice care prezinta, in mod neasteptat, un astfel de comportament. Recent, el a atras atentia asupra unei anomalii mai putin studiate din miscarea stelelor, cunoscuta sub numele de “Discontinuitatea lui Paranego".
In medie, stelele reci orbiteaza galaxia Calea Lactee mai repede decat stelele calde. Majoritatea astronomilor atribuie acest efect interactiunilor dintre stele si norii de gaze din galaxie.
Matloff a propus o alta explicatie. El a aratat ca aceasta anomalie apare in cazul stelelor care sunt destul de reci pentru a avea molecule in atmosfera, ceea ce le mareste considerabil complexitatea chimica.
De asemenea, Matloff a semnalat faptul ca unele stele par sa emita jeturi predominant intr-o anumita directie, un proces care poate modifica traiectoria stelelor prin galaxie.
„Poate fi acest lucru un proces intentionat? Exista vreo modalitate de a afla acest lucru?", se intreaba Matloff.
Daca “Discontinuitatea lui Paranego" este cauzata de anumite conditii din galaxie, atunci ar trebui ca aceasta sa fie diferita de la o locatie la alta. Daca aceasta reprezinta o proprietate intrinseca a stelelor, cum ar fi constiinta, atunci ar trebui sa fie aceeasi peste tot.
„Se pare ca datele din cataloagele stelare sustin aceasta viziune", sustine Matloff.
Chiar daca Matloff nu crede ca colegii sai vor fi convinsi de argumentele sale, el ramane totusi optimist:
„Nu ar trebui cel putin sa verificam? Poate putem transfera panpsihismul de la filosofie la astrofizica observationala", a declarat Matloff.
Mintea in afara materiei
In timp ce Matloff priveste spre stele pentru a verifica panpsihismul, Christof Koch se concentreaza asupra oamenilor. In opinia sa, existenta unei constiinte omniprezente este strans legata de actuala intelegere asupra originilor neurologice ale mintii.
„Principala teorie pe care o avem despre constiinta sustine ca aceasta este asociata cu complexitatea, cu capacitatea unui sistem de a actiona asupra starii sale conform propriului interes.
Teoria afirma ca aceasta caracteristica poate fi comuna si sistemelor foarte simple. In principiu, unele sisteme pur fizice, care nu sunt biologice sau organice, pot fi, de asemenea, constiente", afirma Koch.
Koch este inspirat de teoria informatiei integrate (IIT-Integrated information theory), un subiect de interes printre neurologi, care sustine ca constiinta este definita de capacitatea unui sistem de a fi influentat de starea sa anterioara si de a influenta starea sa ulterioara.
Creierul uman este doar un exemplu extrem al acestui proces, explica Koch:
„Noi oamenii avem o structura complexa , mai multa constiinta de sine, dar si alte sisteme au constiinta. Constiinta este abilitatea de a experimenta orice si aceasta este o trasatura comuna", afirma Koch.
Koch este sceptic in ceea ce priveste existenta unor stele cu “vointa", asa cum sugereaza Matloff. Conform teoriei sale, complexitatea reprezinta caracteristica distinctiva pentru viata.
Desi Soarele este mult mai mare decat o bacterie, din punct de vedere matematic este mult mai simplu. Koch sugereaza ca o stea poate avea o viata proprie care ii permite sa “simta", dar oricare ar fi acel sentiment, acesta este mult mai putin profund decat sentimentul de a fi al unei bacterii E. coli.
„Chiar si sistemele pe care nu le consideram vii ar putea avea putina constiinta, care este o parte integranta a lumii materiale", afirma Koch.
Universul participativ
Teoriile lui Roger Penrose leaga constiinta de mecanica cuantica. Desi Penrose nu se declara un adept al panpsihismului, in opinia sa constiinta de sine si libera vointa au la baza procesele cuantice din creier, ceea ce leaga, in mod inevitabil, mintea umana cu Universul.
„Legile fizicii produc sisteme complexe si aceste sisteme complexe conduc la constiinta, care la randul ei genereaza concepte matematice, care apoi codifica, intr-un mod succint si inspirator, legile fundamentale ale fizicii care i-au dat nastere", sustine Penrose.
Chiar daca este un fizician celebru, teoria constiintei pe care a propus-o Penrose nu a fost sustinuta de colegii sai, care au acceptat mult mai usor implicatiile surprinzatoare ale mecanicii cuantice.
Inca din anii 1920, fizicienii au remarcat rolul ciudat al observatorului in teoria cuantica. O particula exista intr-o stare de incertitudine, dar numai pana cand este observata. De indata ce cineva se uita la ea si efectueaza masuratori asupra ei, particula pare sa se “prabuseasca" (colapsul functiei de unda) intr-o locatie definita.
Fizicianul John Wheeler a concluzionat ca aparenta ciudatenie a mecanicii cuantice are la baza o caracteristica fundamentala. Universul in ansamblul sau se afla intr-o stare de incertitudine si se manifesta doar atunci cand este observat de o fiinta constienta.
Daca aceasta ipoteza este corecta, atunci Universul este constient, dar intr-un mod aproape opus celui in care si-l imagineaza Matloff: numai prin actiunea unei minti constiente Universul exista cu adevarat. Acesta este principiul antropic participativ al lui Wheeler.
Este greu de imaginat cum ar putea oamenii de stiinta sa testeze empiric principiul antropic participativ, pentru a intelege daca realitatea depinde intr-adevar de prezenta constiintei.
Chiar daca nu se poate testa, principiul antropic participativ se adauga eforturilor de unificare din stiinta moderna, evocand cu putere sentimentul de legatura dintre om si Univers pe care Albert Einstein l-a denumit sentimentul religios cosmic.
„In opinia mea, cea mai importanta functie a artei si a stiintei este de a trezi acest sentiment si de a-l pastra in cei care sunt receptivi la el", a scris Einstein intr-un editorial din New York Times in anul 1930.
Poate ca intr-o zi vom afla daca mintile noastre umane sunt doar mici componente ale unui creier cosmic mult mai mare, asa cum sugereaza panpsihismul.
Traducere si adaptare dupa Could the Universe Be Conscious? stiinta online
De-a lungul secolelor oamenii de stiinta au evidentiat legatura dintre om si restul Universului, de la Isaac Newton care a aratat ca aceeasi lege a gravitatiei descrie, in egala masura, caderea merelor pe Pamant si miscarea planetelor pana la Carl Sagan care a afirmat ca suntem cu totii formati din “praf de stele", din moment ce atomii corpurilor noastre au fost produsi in reactoarele nucleare ale altor stele.
Chiar si in acest context, ideile lui Gregory Matloff sunt socante. Fizicianul de la New York City College of Technology a publicat recent o lucrare in care sustine ca oamenii si restul Universului sunt uniti prin intermediul unui “camp de proto-constiinta" care s-ar extinde prin tot spatiul cosmic.
In viziunea lui Gregory Matloff stelele ar putea fi entitati ganditoare care isi controleaza deliberat traiectoriile prin Univers. Mai mult, intregul Univers ar fi constient.
Universul constient
Conceptul de Univers constient face parte din teoria panpsihismului care are sustinatori proeminenti dintr-o mare varietate de domenii ale stiintei.
Filosoful David Chalmers din cadrul New York University, neurologul Christof Koch din cadrul Allen Institute for Brain Science, precum si fizicianul britanic Sir Roger Penrose, renumit pentru lucrarile sale privind gravitatia si gaurile negre, sunt doar cativa oameni de stiinta ale caror studii au legatura cu panpsihismul.
Asa cum afirma Matloff, panpsihismul este mult prea important pentru a fi ignorat.
„Totul este la nivel speculativ, dar este ceva ce putem valida sau nu", a declarat Matloff.
Cu trei decenii in urma, Penrose a introdus un element cheie al panpsihismului prin teoria sa care afirma ca constiinta poate fi descrisa de regulile statistice ale fizicii cuantice, atunci cand acestea sunt aplicate in spatiile microscopice dintre neuronii din creier.
In opinia fizicianului german Bernard Haisch, cunoscut pentru studiile sale asupra stelelor, campurile cuantice care patrund in spatiul gol (asa-numitul “vid cuantic") produc si transmit constiinta, care apare ulterior in orice sistem suficient de complex. Haisch nu se refera aici doar la creier, ci la orice structura fizica.
Intrigat, Matloff s-a intrebat daca exista vreo modalitate de a testa aceste afirmatii.
Una dintre caracteristicile vietii este capacitatea formelor de viata de a-si modifica comportamentul ca raspuns la un stimul.
Matloff a inceput sa caute obiecte astronomice care prezinta, in mod neasteptat, un astfel de comportament. Recent, el a atras atentia asupra unei anomalii mai putin studiate din miscarea stelelor, cunoscuta sub numele de “Discontinuitatea lui Paranego".
In medie, stelele reci orbiteaza galaxia Calea Lactee mai repede decat stelele calde. Majoritatea astronomilor atribuie acest efect interactiunilor dintre stele si norii de gaze din galaxie.
Matloff a propus o alta explicatie. El a aratat ca aceasta anomalie apare in cazul stelelor care sunt destul de reci pentru a avea molecule in atmosfera, ceea ce le mareste considerabil complexitatea chimica.
De asemenea, Matloff a semnalat faptul ca unele stele par sa emita jeturi predominant intr-o anumita directie, un proces care poate modifica traiectoria stelelor prin galaxie.
„Poate fi acest lucru un proces intentionat? Exista vreo modalitate de a afla acest lucru?", se intreaba Matloff.
Daca “Discontinuitatea lui Paranego" este cauzata de anumite conditii din galaxie, atunci ar trebui ca aceasta sa fie diferita de la o locatie la alta. Daca aceasta reprezinta o proprietate intrinseca a stelelor, cum ar fi constiinta, atunci ar trebui sa fie aceeasi peste tot.
„Se pare ca datele din cataloagele stelare sustin aceasta viziune", sustine Matloff.
Chiar daca Matloff nu crede ca colegii sai vor fi convinsi de argumentele sale, el ramane totusi optimist:
„Nu ar trebui cel putin sa verificam? Poate putem transfera panpsihismul de la filosofie la astrofizica observationala", a declarat Matloff.
Mintea in afara materiei
In timp ce Matloff priveste spre stele pentru a verifica panpsihismul, Christof Koch se concentreaza asupra oamenilor. In opinia sa, existenta unei constiinte omniprezente este strans legata de actuala intelegere asupra originilor neurologice ale mintii.
„Principala teorie pe care o avem despre constiinta sustine ca aceasta este asociata cu complexitatea, cu capacitatea unui sistem de a actiona asupra starii sale conform propriului interes.
Teoria afirma ca aceasta caracteristica poate fi comuna si sistemelor foarte simple. In principiu, unele sisteme pur fizice, care nu sunt biologice sau organice, pot fi, de asemenea, constiente", afirma Koch.
Koch este inspirat de teoria informatiei integrate (IIT-Integrated information theory), un subiect de interes printre neurologi, care sustine ca constiinta este definita de capacitatea unui sistem de a fi influentat de starea sa anterioara si de a influenta starea sa ulterioara.
Creierul uman este doar un exemplu extrem al acestui proces, explica Koch:
„Noi oamenii avem o structura complexa , mai multa constiinta de sine, dar si alte sisteme au constiinta. Constiinta este abilitatea de a experimenta orice si aceasta este o trasatura comuna", afirma Koch.
Koch este sceptic in ceea ce priveste existenta unor stele cu “vointa", asa cum sugereaza Matloff. Conform teoriei sale, complexitatea reprezinta caracteristica distinctiva pentru viata.
Desi Soarele este mult mai mare decat o bacterie, din punct de vedere matematic este mult mai simplu. Koch sugereaza ca o stea poate avea o viata proprie care ii permite sa “simta", dar oricare ar fi acel sentiment, acesta este mult mai putin profund decat sentimentul de a fi al unei bacterii E. coli.
„Chiar si sistemele pe care nu le consideram vii ar putea avea putina constiinta, care este o parte integranta a lumii materiale", afirma Koch.
Universul participativ
Teoriile lui Roger Penrose leaga constiinta de mecanica cuantica. Desi Penrose nu se declara un adept al panpsihismului, in opinia sa constiinta de sine si libera vointa au la baza procesele cuantice din creier, ceea ce leaga, in mod inevitabil, mintea umana cu Universul.
„Legile fizicii produc sisteme complexe si aceste sisteme complexe conduc la constiinta, care la randul ei genereaza concepte matematice, care apoi codifica, intr-un mod succint si inspirator, legile fundamentale ale fizicii care i-au dat nastere", sustine Penrose.
Chiar daca este un fizician celebru, teoria constiintei pe care a propus-o Penrose nu a fost sustinuta de colegii sai, care au acceptat mult mai usor implicatiile surprinzatoare ale mecanicii cuantice.
Inca din anii 1920, fizicienii au remarcat rolul ciudat al observatorului in teoria cuantica. O particula exista intr-o stare de incertitudine, dar numai pana cand este observata. De indata ce cineva se uita la ea si efectueaza masuratori asupra ei, particula pare sa se “prabuseasca" (colapsul functiei de unda) intr-o locatie definita.
Fizicianul John Wheeler a concluzionat ca aparenta ciudatenie a mecanicii cuantice are la baza o caracteristica fundamentala. Universul in ansamblul sau se afla intr-o stare de incertitudine si se manifesta doar atunci cand este observat de o fiinta constienta.
Daca aceasta ipoteza este corecta, atunci Universul este constient, dar intr-un mod aproape opus celui in care si-l imagineaza Matloff: numai prin actiunea unei minti constiente Universul exista cu adevarat. Acesta este principiul antropic participativ al lui Wheeler.
Este greu de imaginat cum ar putea oamenii de stiinta sa testeze empiric principiul antropic participativ, pentru a intelege daca realitatea depinde intr-adevar de prezenta constiintei.
Chiar daca nu se poate testa, principiul antropic participativ se adauga eforturilor de unificare din stiinta moderna, evocand cu putere sentimentul de legatura dintre om si Univers pe care Albert Einstein l-a denumit sentimentul religios cosmic.
„In opinia mea, cea mai importanta functie a artei si a stiintei este de a trezi acest sentiment si de a-l pastra in cei care sunt receptivi la el", a scris Einstein intr-un editorial din New York Times in anul 1930.
Poate ca intr-o zi vom afla daca mintile noastre umane sunt doar mici componente ale unui creier cosmic mult mai mare, asa cum sugereaza panpsihismul.
Traducere si adaptare dupa Could the Universe Be Conscious? stiinta online
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.