Cauta:   

 

 
Din aceeasi categorie

 
  Zorii statului medieval Tara Romaneasca (I)
171 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  24 ianuarie 1859: „Mica Unire", primul pas spre Romania!
107 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  24 ianuarie 1859: Mica Unire
342 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  50 de ani de istorie romaneasca in ...patru minute
766 vizite - 0 comentarii
adaugat de porta
 
  Orase murdare - Londra Medievala (Documentar BBC)
1.229 vizite - 0 comentarii
adaugat de info
 
  Japonia-Casa Imperiala
867 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Castelul Bran, istorie si legenda
59 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Cine a fost Pazvante Chiorul?
518 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Recurs la istorie: 10 Mai
181 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Monarhia in Danemarca
1.221 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
 
recomandam

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

 
 
AnuntulVideo >> Cultura >> Istorie
 

 

Zorii statului medieval Tara Romaneasca (II)

 
 
 
 
 
Adaugat de Cozana 31.01.2018  Adauga la favorite 198 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi )
   
 
In a doua jumatate a secolului XIII, dupa cum reiese din documentele maghiare, un urmas al voievodului Litovoi, care purta acelasi nume, a reusit, intre anii 1272-1275, sa uneasca la teritoriul pe care il stapanea si zona din dreapta Oltului, refuzand recunoasterea suzeranitatii maghiare si plata vechilor obligatii financiare. S-a rasculat impotriva regelui Ungariei . Ca urmare, regele maghiar Ladislau al IV-lea a decis sa-l pedepseasca si a trimis o oaste maghiara. Litovoi a fost ucis in batalie, iar fratele sau, Barbat, a fost luat prizonier, fiind rascumparat cu o mare suma de bani. Fapt ce dovedeste ca romanii vor sa se elibereze de suzeranitatea straina, sa rupa relatiile de vasalitate si ca se aflau intr-un stadiu evoluat al organizarii politice si militare. Rascumpararea indica un potential economic ce depasea cadrele unui simplu cnezat. Aceasta ruptura a fost cauzata insa si de criza politica din Ungaria, izbucnita dupa moartea regelui Stefan al V-lea , preluarea tronului de catre Ladislau, copiil fiind si instaurarea regentei, timp in care marii nobili si-au manifestat tendintele secesioniste sau de contestare a autoritatii maghiare. Ladislau, nascut dintr-o mama cumana (cumanii adoptasera crestinismul doar formal, insa in practica, erau inca pagani) era atras de riturile si obiceiurile pagane, neglijand biserica si a determinat papalitatea sa trimita un legat care sa convoace Sinodul de la Buda din 1279. Ungaria a traversat o perioada de instabilitate pana cand in 1282 cand regele se impune si pedepseste cumanii rasculati si ii invinge pe tatari intre anii 1284-1285. Simultan cu perioada de criza a Ungariei, dominatia tatarilor a slabit in zonele de rasarit de Carpati si Dunare. Tatarii si-au instaurat dominatia dupa 1290-1291 intre Balcani si Carpati. Tarii bulgari si cneazul sarb erau supusi de catre hanul Nogai. Tatarii ar fi unificat, prin cucerire, formatiunile politice romanesti. Dominatia tatara a disparut insa dupa moartea hanului, iar tarile balcanice, profitand de slabiciunea tǎtarior s-au debarasat de suzeranitatea lor. Acesti factori, precum criza politica interna a Ungariei si slabirea dominatiei tatarilor a favoritzat afirmarea tendintelor de autonomie ale formatiunilor statale romanesti.



Intrarea in Manastirea Negru Voda: initial, toate nisele infatisau sfinti zugraviti
In cronicile din Tara Romaneasca, inceputul procesului de unificare este corelat cu venirea din Tara Fagarasului a legendarului Negru Voda (sau Radu Negru Voda), care prin 1290, a descalecat la Campulung, punand bazele Tarii Romanesti in stanga Oltului. Pana atunci, cetatea Campulungului a fost un avanpost al regatului maghiar, un important sediu al comunitatii catolic pentru sasi si maghiari, situat pe drumul comercial ce lega Transilvania cu Dunarea de Jos si cu Marea Neagra. A devenit prima resedinta domneasca a Tarii Romanesti, locul unde au fost ingropati primii voievozi.


In acelasi an, a murit Ladislau al IV-lea supranumit "Cumanul", iar criza din Ungaria s-a accentuat. Succesorul sǎu, Andrei al III-lea al Ungariei, a incercat sa restaureze autoritatea regala, dar s-a ciocnit cu interesele nobilimii maghiare care s-a opus cu forta. A convocat adunari regionale-congregatiile nobiliare. In 1291 s-a dus in Transilvania unde a convocat o alta congregatie, la care au participat nobilii, ungurii, sasii, secuii si romanii. A incercat sa reglementeze problemele din Transilvania, fiind restaurata stapanirea magistrului Ugrinus asupra a doua sate din Tara Fagarasului. In 1301, regele Andrei III moare si Dinastia Arpadiana se stinge. S-au declansat dispute pentru tronul Ungariei, criza iterna prelugindu-se pana in 1325. In cele din urma, Carol Robert de Anjou, sprijinit de papalitate, a castigat coroana in 1308. Si-a stabilit resedinta la Timisoara, in apropierea granitelor Tarii Romanesti. Unul dintre marii nobili oponenti, banul Teodor, si-a concentrat fortele in cetatea Mehadiei, unde a fost asediat cateva luni de trupele regale. Regele maghiar si noul domnitor roman din sudul Carpatilor dupa 1310, Basarab I(numit domnitor chiar de rege) au colaborat in asedierea cetatii banului Tudor. Se spune ca Basarab I ar avea origine cumana. In timpul domniei sale, procesul de formare a Tarii Romanesti s-a finalizat. Intr-o diploma a regelui maghiar Carol Robert de Anjou, din 1324, apare numele voievodului Basarab denumit "voievodul nostru transalpin", cu resedinta la Arges. Documentul atesta schimburi de solii si relatiile pasnice, dar si pretentiile de suzeranitate ale regelui maghiar. Domnitorul era popular in randul nobilimii maghiare si chiar un nobil l-a laudat pe acesta si l-a defaimat pe regele maghiar. Relatiile dintre domnitor si regele maghiar s-au inrautatit dupa 1325.


Basarab dorea sa continue procesul de unificare a teritoriilor sud-carpatice, iar regele dorea sa refaca autoritatea anterioara anarhiei asupra acestei regiuni. Nobilul maghiar numit de rege in functia de ban al Severinului a reusit sa il determine pe rege sa porneasca in 1330 o campanie impotriva lui Basarab. Dupa cum sublinia autorul Cronicii pictate de la Viena, izvorul cel mai important despre campania din Tara Romaneasca, manevrele banului de Severin urmareau de fapt interesele personale ale acestuia. El dorea sa-l inlocuiasca pe domnitorului roman ca sa devina el guvernator , ceea ce ar fi asigurat pentru Carol Robert o dominatie asupra regiunilor sud-carpatice.

Legaturile cu regalitatea maghiara aveau sa se inaspreasca brusc, voievodul muntean refuzand sa mai plateasca tribut si ocupa Banatul de Severin si cetatea Severinului. Constient de situatia interna nesigura, Carol Robert a trimsi solii cu propuneri de pace, incercand sa-l aduca sub ascultare. In zadar, si astfel, la inceputul lui septembrie 1330, oastea maghiara a patruns in Tara Romaneasca, profitand de infrangerea de la Velbujd a romanilor, tatarilor si soldatilor taratului bulgar. Dorind sa evite un razboi sangeros, Basarab a trimis o solie regelui ungar, prin care renunta la Banatul Severinului si se obliga sa plateasca o despagubire de 7000 de marci de argint-o suma ce atesta starea infloritoare a economiei Tarii Romanesti. Carol a refuzat, nu vedea alta solutie decat pedepsirea celui pe care l-a numit "pǎstorul oilor sale"-"scoaterea de barba din ascunzisurile sale". Atras de promisiunile si intrigile curtenilor sai, Carol Robert a neglijat potentialul militar al voievodului. Oastea maghiara a patruns in Tara Romaneasca prin regiunea Severinului pe care a ocupat-o si l-a instalat pe banul sau, apoi a traversat Oltenia si a ajuns la cetatea Argesului.

Intre 9-12 noiembrie 1330, s-a desfasurat Batalia de la Posada. Ghizii romani pusi la dispozitia regelui de catre Basarab i-ar fi condus apoi pe unguri intr-un defileu unde acesta le pregatise o capcana. Odata ajunsi in acea vale ingusta si prapastioasa, ungurii sunt atacati si zdrobiti de catre multimea romanilor urcati pe rapi, aruncand cu sageti si pietre.Avantajat de teren, voievodul roman a reusit sa obtina o victorie care i-a asigurat pentru mai multi ani un statut de independenta fata de regatul maghiar. Dupa trei zile, insusi regele Carol Robert, si-a schimbat vesmintele cu ale unui supus si deghizat, a reusit sa fuga, scapand cu viata, pe cand ostasul deghizat a fost ucis.

Drumul de intoarcere al armatei maghiare a fost foarte probabil prin Culoarul Rucar-Bran, cel mai important drum de comunicare intre cele doua versante ale Carpatilor in momentul respectiv. Drumul de-a lungul vaii Oltului a fost intens practicat abia in perioadele urmatoare. De aceea, Posada, locul unde Basarab a invins armata regelui maghiar, trebuie plasata undeva pe acest traseu, de la cetatea Argesului catre Bran.

Vestea infrangerii regelui maghiar a ajuns si la urechile Papei Ioan al XXII-lea, care, intr-o scrisoare din august 1331, il felicita pe Carol Robert ca a scapat teafar din cursa ce i-a fost pregatita. Independenta Tarii Romanesti fata de coroana maghiara devenise un fapt realizat. Basarab a devenit intemeietor de stat, cat si creator al organismului politic, infiintat de voievodul Litovoi. In 1352, o inscriptie in limba slavona, descoperita sub tencuiala bisericii domnesti din Curtea de Arges, la Campulung a murit marele Basarab voievod, ingropat in biserica manastirii de acolo, ce poarta astazi, numele de Negru Voda.


 

Semnaleaza o problema

 

* Nota: Filmele cu / fara subtitrare sunt preluate din youtube.com
  Introdu codul din imagine

Trimite

 
 
Afiseaza playlist (total video: 0)