Din aceeasi categorie
03:10
|
Cele 7 minuni ala Lumii Antice 5.203 vizite - 0 comentarii adaugat de tony |
||||||||||||||||||
|
Nadia Comaneci - Gimnasta de nota 10 604 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria poporului evreu -Secretele ingropate ale Bibliei 746 vizite - 0 comentarii adaugat de TUDOR |
||||||||||||||||||
|
Originile Chinei: civilizatia antica 208 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
1931, inundatiile din China 2.370 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Insula Sfantului Brendan 1.043 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ciudatenii ale lumii 2.382 vizite - 0 comentarii adaugat de Ramona Bebu |
||||||||||||||||||
|
Contextul Actului de la 23 August 1944 258 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Thereminul-instrument muzical 1.203 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cele 7 minuni ale lumii noi 1.477 vizite - 0 comentarii adaugat de Mariana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Cele 444 de zile ale Crizei ostaticilor din Iran
| Adaugat de zaharia | 15.10.2016 |  Adauga
la favorite |
1.141 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteCriza ostaticilor de la Ambasada SUA la Teheran:
la 4 noiembrie 1979, o multime de studenti islamisti iranieni a luat cu asalt Ambasada Statelor Unite la Teheran, luandu-i ostatici pe diplomatii americani. Aceasta situatie a durat 444 de zile, provocand ruperea relatiilor diplomatice intre cele doua tari, relateaza luni AFP.
In duminica de 4 noiembrie 1979, intre 300 si 400 de studenti, in majoritate militanti islamisti radicali, au sarit gardul in incinta Ambasadei SUA la Teheran, infrangand vigilenta puscasilor marini americani, care asigurau paza misiunii diplomatice in Iran.
Au fost ocupate puncte-cheie, nu i s-a mai permis nimanui sa iasa din ambasada si a fost arborat drapelul islamului, in locul celui american.
Peste 60 de ostatici, cu ochii acoperiti si mainile legate, au fost purtati prin diferite locuri ale ambasadei. Zece din ei au fost eliberati din motive umanitare, iar 52 au continuat sa ramana in captivitate.
"Studentii islamisti" cereau extradarea sahinsahului Mohamed Reza Pahlavi, care urma un tratament medical in SUA, precum si predarea averii acestuia noii puteri de la Teheran. Pozitia lor a ramas neschimbata timp de 14 luni, dupa luarea de ostatici.
Desi improvizata, criza ostaticilor a fost rapid speculata de noul regim islamic si manevrata in scopul radicalizarii revolutiei si pentru destituirea guvernului condus de Mehdi Bazargan, considerat de Teheran o unealta a SUA.
Criza s-a accelerat dupa demisia lui Bazargan, la 6 noiembrie a aceluiasi an, si preluarea destinelor tarii de catre "Consiliul gardienilor revolutiei", armata ideologica a regimului islamic de la Teheran.
Ulterior, Teheranul a refuzat orice export de petrol in SUA, care la randul lor au decretat embargou asupra bunurilor de consum cu destinatia Iran, au inghetat conturile bancare iraniene si i-au expulzat pe toti iranienii.
Nereusind sa ajunga la un compromis cu regimul islamic, Washingtonul a intrerupt relatiile diplomatice cu Teheranul, la 7 aprilie 1980.
La 25 aprilie, o operatiune heliportata a fortelor speciale americane, Eagle Claw, trimisa cu scopul de a-i elibera pe ostatici, s-a transformat intr-un veritabil dezastru, iar ostaticii au fost dispersati in diferite orase din Iran.
Captivii au fost eliberati la 20 ianuarie 1981, in baza unui acord indirect Washington-Teheran, mediat de Algeria. Evenimentul, facilitat de moartea sahului, la 27 iulie 1980, si declansarea razboiului Iran-Irak, a coincis cu investirea pentru un prim mandat a presedintelui Ronald Reagan, succesor al lui Jimmy Carter, care nu reusise sa mai convinga electoratul, dupa ce nu rezolvase criza ostaticilor.
la 4 noiembrie 1979, o multime de studenti islamisti iranieni a luat cu asalt Ambasada Statelor Unite la Teheran, luandu-i ostatici pe diplomatii americani. Aceasta situatie a durat 444 de zile, provocand ruperea relatiilor diplomatice intre cele doua tari, relateaza luni AFP.
In duminica de 4 noiembrie 1979, intre 300 si 400 de studenti, in majoritate militanti islamisti radicali, au sarit gardul in incinta Ambasadei SUA la Teheran, infrangand vigilenta puscasilor marini americani, care asigurau paza misiunii diplomatice in Iran.
Au fost ocupate puncte-cheie, nu i s-a mai permis nimanui sa iasa din ambasada si a fost arborat drapelul islamului, in locul celui american.
Peste 60 de ostatici, cu ochii acoperiti si mainile legate, au fost purtati prin diferite locuri ale ambasadei. Zece din ei au fost eliberati din motive umanitare, iar 52 au continuat sa ramana in captivitate.
"Studentii islamisti" cereau extradarea sahinsahului Mohamed Reza Pahlavi, care urma un tratament medical in SUA, precum si predarea averii acestuia noii puteri de la Teheran. Pozitia lor a ramas neschimbata timp de 14 luni, dupa luarea de ostatici.
Desi improvizata, criza ostaticilor a fost rapid speculata de noul regim islamic si manevrata in scopul radicalizarii revolutiei si pentru destituirea guvernului condus de Mehdi Bazargan, considerat de Teheran o unealta a SUA.
Criza s-a accelerat dupa demisia lui Bazargan, la 6 noiembrie a aceluiasi an, si preluarea destinelor tarii de catre "Consiliul gardienilor revolutiei", armata ideologica a regimului islamic de la Teheran.
Ulterior, Teheranul a refuzat orice export de petrol in SUA, care la randul lor au decretat embargou asupra bunurilor de consum cu destinatia Iran, au inghetat conturile bancare iraniene si i-au expulzat pe toti iranienii.
Nereusind sa ajunga la un compromis cu regimul islamic, Washingtonul a intrerupt relatiile diplomatice cu Teheranul, la 7 aprilie 1980.
La 25 aprilie, o operatiune heliportata a fortelor speciale americane, Eagle Claw, trimisa cu scopul de a-i elibera pe ostatici, s-a transformat intr-un veritabil dezastru, iar ostaticii au fost dispersati in diferite orase din Iran.
Captivii au fost eliberati la 20 ianuarie 1981, in baza unui acord indirect Washington-Teheran, mediat de Algeria. Evenimentul, facilitat de moartea sahului, la 27 iulie 1980, si declansarea razboiului Iran-Irak, a coincis cu investirea pentru un prim mandat a presedintelui Ronald Reagan, succesor al lui Jimmy Carter, care nu reusise sa mai convinga electoratul, dupa ce nu rezolvase criza ostaticilor.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.