Din aceeasi categorie
|
Controversata Regina Cristina a Suediei 142 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Deschiderea balulului-debutantii 736 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Lars von Trier 283 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ludovic Spiess 1.324 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Erich von Daniken – Se vor intoarce extraterestrii 466 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Erich von Daniken – Se vor intoarce extraterestrii pe? 264 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
TOP 10 INTALNARI CU EXTERETII DIN 2022 130 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Zeii de dincolo 661 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Jose Carreras partea a II-a 83 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Celalalt razboi al lui Stalin: documentar (2011): 367 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Herbert von Karajan / O biografie controversata / 2009
| Adaugat de piata | 10.11.2013 |  Adauga
la favorite |
1.416 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteKarajan or Beauty as I See It
Herbert von Karajan, sau Heribert Ritter von Karajan, in Austria Ritter fiind rangul nobiliar de cavaler (n. 5 aprilie 1908, Salzburg - d. 16 iulie 1989, Salzburg) a fost un dirijor austriac de origine aromana.
Herbert von Karajan s-a nascut la Salzburg, in Imperiul Austro-Ungar la 5 aprilie 1908, intr-o familie instarita, ca fiu al lui Ernst si al Martei von Karajan.[1] Familia von Karajan provenea dintr-o familie aromana (Gheorghe Ion Caraion), dupa unele surse,[2] sau greaca (Gheorghios Ianis Karaianis), dupa altele[3], din orasul Kozani, Rumelia, atunci provincie otomana (actualmente in Macedonia de vest, care apartine Greciei[4]. In 1767 el si fratele sau s-au mutat la Viena sau, poate, la Chemnitz, in Saxonia, unde au fost printre fondatorii industriei textile a Saxoniei. Ambii frati au fost innobilati la 1 iunie 1792 de Frederic August, pe atunci principe elector al Saxonei, cu dreptul adaugarii prepozitiei „von" numele de familie: „von Karajan". Unul din ascendentii lui Herbert von Karajan a fost germanistul vienez Theodor von Karajan.
Herbert von Karajan dirijaza la Madrid Abgebildete Personen, 1 august 1940
Herbert von Karajan la pupitrul Operei de Stat din Berlin, 1941
Prin desfiintarea oficiala a aristocratiei in 1919 in Austria, familia von Karajan si-a pierdut de asemenea dreptul de a folosi particula nobiliara „von". Dirijorul a pretins autoritatilor austriece sa i se acorde dreptul de a refolosi particula „von", altminteri va refuza sa mai sustina concerte in Austria. Autoritatile i-au acceptat derogarea de la lege, ca „nume artistic". [5][6][7]
Mama, Martha Kosmac, era de origine slovena, din satul Mojstrana, ducatul Carniola (Krain), Austro-Ungaria, actualmente Slovenia.[8]
Karajan a inceput studiul pianului la 4 ani, a studiat la Conservatorul „Mozarteum" din Salzburg (1916-1926) si a continuat studiile la Academia de Muzica din Viena pana in 1929. In anul 1928 a debutat ca dirijor sef al orchestrei din Ulm, Germania, unde a activat pana in 1934. In 1929 a dirijat opera Salomea la Festspielhaus din Salzburg. In 1935 a fost numit la prestigioasa orchestra din Aachen, devenind cel mai tanar dirijor al Germaniei.
In 1933 von Karajan a aderat ca membru al Partidului Nazist[9], ceea ce i-a facilitat cariera spectaculoasa. S-a sustinut ca dirijorul a facut acest pas din arivism si nu din convigere politica, avand in vedere ca in 1942 s-a casatorit, in pofida legilor rasiste in vigoare, cu Anita Gutermann, de origine evreiasca.
Cert este ca el a completat formularul de adeziune la Partidul Nazist la 8 aprilie 1933 la Salzburg, cu cinci ani inainte de Anschluss.
A primit carnetul de membru cu nr. 3 430 914, iar concertele si le incepea mereu cu imnul partidului nazist, „Horst-Wessel-Lied".
Herbert von Karajan la pupitrul orchestrei Odeonul din Atena, in Teatrul Antic Herodian, 1 iunie 1939.
In 1937 a fost numit dirijor la opera de stat din Viena, iar in 1938 a dirijat „Fidelio" la opera de stat din Berlin, unde a ramas timp de 35 de ani. La 20 aprilie 1939, entuziasmat de interpretarea tanarului dirijor, Hitler i-a acordat titlul creat ad-hoc „dirijor national" (in germana „Staatskapellmeister“).[10]
A revenit ca director artistic al operei de stat din Viena (1957 - 1964) si al Festivalului de la Salzburg (1956 - 1960). Din 1948 a colaborat si cu teatrul La Scala din Milano. Renumele international si l-a dobandit cu inregistrarile facute cu Filarmonica din Berlin [11]
Impreuna cu regizorul francez Henri-Georges Clouzot, Karajan a produs filme ale concertelor si operelor dirijate. A vizitat Statele Unite impreuna cu Orchestra Philharmonia din Londra, iar in toamna lui 1955 a dirijat Orchestra Philharmonia in 24 de concerte.
Ca dirijor la orchestrele filarmonice din Salzburg, Viena, Berlin, Londra, Karajan a devenit o valoare incontestabila a patrimoniului cultural-artistic universal.
A fost director al orchestrei filarmonice din Viena, director si dirijor al orchestrei filarmonice din Berlin. A inregistrat sute de discuri, colaborand si cu multi din marii solisti ai lumii: Anne-Sophie Mutter (favorita sa), Evgheni Kissin, Lazar Berman, Elisabeth Schwarzkopf, Luciano Pavarotti, Vladimir Horowitz, Sviatoslav Richter, Nigel Kennedy s.a. Alti mari muzicieni, ca Isaac Stern si Ithac Perlman, i-au refuzat colaborarea din cauza trecutului sau nazist.
Herbert von Karajan, sau Heribert Ritter von Karajan, in Austria Ritter fiind rangul nobiliar de cavaler (n. 5 aprilie 1908, Salzburg - d. 16 iulie 1989, Salzburg) a fost un dirijor austriac de origine aromana.
Herbert von Karajan s-a nascut la Salzburg, in Imperiul Austro-Ungar la 5 aprilie 1908, intr-o familie instarita, ca fiu al lui Ernst si al Martei von Karajan.[1] Familia von Karajan provenea dintr-o familie aromana (Gheorghe Ion Caraion), dupa unele surse,[2] sau greaca (Gheorghios Ianis Karaianis), dupa altele[3], din orasul Kozani, Rumelia, atunci provincie otomana (actualmente in Macedonia de vest, care apartine Greciei[4]. In 1767 el si fratele sau s-au mutat la Viena sau, poate, la Chemnitz, in Saxonia, unde au fost printre fondatorii industriei textile a Saxoniei. Ambii frati au fost innobilati la 1 iunie 1792 de Frederic August, pe atunci principe elector al Saxonei, cu dreptul adaugarii prepozitiei „von" numele de familie: „von Karajan". Unul din ascendentii lui Herbert von Karajan a fost germanistul vienez Theodor von Karajan.
Herbert von Karajan dirijaza la Madrid Abgebildete Personen, 1 august 1940
Herbert von Karajan la pupitrul Operei de Stat din Berlin, 1941
Prin desfiintarea oficiala a aristocratiei in 1919 in Austria, familia von Karajan si-a pierdut de asemenea dreptul de a folosi particula nobiliara „von". Dirijorul a pretins autoritatilor austriece sa i se acorde dreptul de a refolosi particula „von", altminteri va refuza sa mai sustina concerte in Austria. Autoritatile i-au acceptat derogarea de la lege, ca „nume artistic". [5][6][7]
Mama, Martha Kosmac, era de origine slovena, din satul Mojstrana, ducatul Carniola (Krain), Austro-Ungaria, actualmente Slovenia.[8]
Karajan a inceput studiul pianului la 4 ani, a studiat la Conservatorul „Mozarteum" din Salzburg (1916-1926) si a continuat studiile la Academia de Muzica din Viena pana in 1929. In anul 1928 a debutat ca dirijor sef al orchestrei din Ulm, Germania, unde a activat pana in 1934. In 1929 a dirijat opera Salomea la Festspielhaus din Salzburg. In 1935 a fost numit la prestigioasa orchestra din Aachen, devenind cel mai tanar dirijor al Germaniei.
In 1933 von Karajan a aderat ca membru al Partidului Nazist[9], ceea ce i-a facilitat cariera spectaculoasa. S-a sustinut ca dirijorul a facut acest pas din arivism si nu din convigere politica, avand in vedere ca in 1942 s-a casatorit, in pofida legilor rasiste in vigoare, cu Anita Gutermann, de origine evreiasca.
Cert este ca el a completat formularul de adeziune la Partidul Nazist la 8 aprilie 1933 la Salzburg, cu cinci ani inainte de Anschluss.
A primit carnetul de membru cu nr. 3 430 914, iar concertele si le incepea mereu cu imnul partidului nazist, „Horst-Wessel-Lied".
Herbert von Karajan la pupitrul orchestrei Odeonul din Atena, in Teatrul Antic Herodian, 1 iunie 1939.
In 1937 a fost numit dirijor la opera de stat din Viena, iar in 1938 a dirijat „Fidelio" la opera de stat din Berlin, unde a ramas timp de 35 de ani. La 20 aprilie 1939, entuziasmat de interpretarea tanarului dirijor, Hitler i-a acordat titlul creat ad-hoc „dirijor national" (in germana „Staatskapellmeister“).[10]
A revenit ca director artistic al operei de stat din Viena (1957 - 1964) si al Festivalului de la Salzburg (1956 - 1960). Din 1948 a colaborat si cu teatrul La Scala din Milano. Renumele international si l-a dobandit cu inregistrarile facute cu Filarmonica din Berlin [11]
Impreuna cu regizorul francez Henri-Georges Clouzot, Karajan a produs filme ale concertelor si operelor dirijate. A vizitat Statele Unite impreuna cu Orchestra Philharmonia din Londra, iar in toamna lui 1955 a dirijat Orchestra Philharmonia in 24 de concerte.
Ca dirijor la orchestrele filarmonice din Salzburg, Viena, Berlin, Londra, Karajan a devenit o valoare incontestabila a patrimoniului cultural-artistic universal.
A fost director al orchestrei filarmonice din Viena, director si dirijor al orchestrei filarmonice din Berlin. A inregistrat sute de discuri, colaborand si cu multi din marii solisti ai lumii: Anne-Sophie Mutter (favorita sa), Evgheni Kissin, Lazar Berman, Elisabeth Schwarzkopf, Luciano Pavarotti, Vladimir Horowitz, Sviatoslav Richter, Nigel Kennedy s.a. Alti mari muzicieni, ca Isaac Stern si Ithac Perlman, i-au refuzat colaborarea din cauza trecutului sau nazist.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.