Adevarata istorie a lui Che Guevara

Adauga la playlist

Adaugat de grisa

24.05.2013

Adauga la favorite

830 vizualizari

Nota film: 5 / 5 (1 vot )

Trebuie sa fii autentificat
pentru a salva filmele favorite

Adevarata istorie a lui Che Guevara

Ernesto Rafael Guevara de la Serna (n. 14 iunie 1928 – d. 9 octombrie 1967), mai cunoscut sub porecla sa de Che Guevara sau el Che, a fost un revolutionar de stanga, lider al regimului comunist cubanez si insurgent sud-american.

Tineretea

S-a nascut in Argentina, la 14 iunie 1928, in orasul Rosario, provincia Santa Fe, ca cel mai mare dintre cei cinci copii ai unei familii prospere, tatal fiind Ernesto Guevara Lynch, iar mama Celia, avand stramosi basci, irlandezi si spanioli. La varsta de doi ani se imbolnaveste de astm bronsic, iar de la varsta de 3 ani a invatat sah de la tatal sau si a participat chiar la concursuri incepand de la varsta de 12 ani.
In timpul adolescentei, profitand si de perioadele de repaus provocate de crizele de astm, citeste din Pablo Neruda, Jack London, Emilio Salgari, Jules Verne, Sigmund Freud si Bertrand Russell.

Arata, de asemenea un mare interes si pentru fotografie. Cu toate acestea, in 1942, la liceu, joaca rugby in echipa scolii. Reformat din cauza bolii, se ambitioneaza sa ajunga doctor.

Dupa ce isi ia diploma in medicina (12 iunie 1953) pleaca din nou: Bolivia, Peru, Ecuador, Guatemala. La 27 iunie 1954, presedintele cade victima unui puci militar. Ramane in Guatemala pana in septembrie 1954, apoi pleaca in Mexic, unde la 26 iunie 1955, il intalneste pe Fidel Castro.

In aceasta perioada e supranumit Che.

Guatemala

Devine membru al administratiei de stanga a presedintelui Jacobo Arbenz. La 27 iunie 1954, presedintele cade victima unui puci militar.

Ramane in Guatemala pana in septembrie 1954, apoi pleaca in Mexic, unde la 26 iunie 1955, il intalneste pe Fidel Castro. In aceasta perioada e supranumit Che.

In cadrul antrenamentelor care au precedat debarcarea in Cuba, Che a practicat karate si alpinism, escaladand varful Iztaccihuatl, care masura peste 5.000 de metri.

Cuba

Pentru meritele sale, Castro ii da lui Guevara gradul de el Comandante, cel mai inalt din cadrul gherilei, si ii confera, la 29 de ani, Steaua Jose Marti, pe care Guevara o va pune pe bereta sa neagra. Aceasta imagine a revolutionarului cu bereta si stea va deveni celebra in lumea intreaga, datorita fotografului cubanez Alberto Korda, autorul acesteia.

Dupa cucerirea puterii, la 9 ianuarie 1959, primeste cetatenia cubaneza, printr-o lege speciala.

Che Guevara devine in 1959 comandatul inchisorii Cabana. Timp de sase luni, intre 2 ianuarie si 12 iunie 1959, au fost executati acolo cel putin 156 de prizonieri, in majoritate politici. Documentele vremii, inclusiv declaratii confidentiale facute de Guevara, sugereaza chiar cateva mii de victime.[necesita citare]

La 26 noiembrie 1959 e numit director al Bancii Centrale a Cubei, iar mai tarziu devine ministrul industriilor. A fost activ in reorientarea economiei cubaneze pe modelul centralizat sovietic.

Se imprieteneste cu Jean-Paul Sartre si cu Simone de Beauvoir, participa in primavara lui 1960 la un miting de protest impotriva aruncarii in aer a unei nave franceze care transporta arme.

Sovieticii

Trimis de Castro prin lume, Guevara pledeaza pentru radicalism total in lupta impotriva imperialismului american. Lanseaza faimosul indemn antiamerican: „Sa cream noi Vietnamuri!".

La intoarcerea in Cuba, dupa discutii intre Castro si Guevara, Che nu mai apare in public. Pleaca in Africa, in Congo impotriva lui Mobutu.

Bolivia

Che ajunge in capitala boliviana, dupa ce a trecut prin Praga, Moscova, Paris. Se indreapta spre regiunea forestiera Nancahuazu, pentru a forma o scoala de gherila. Lipsit de sprijinul localnicilor, inconjurat de niste novici, la 8 octombrie 1967, grupul lui Che este capturat.
Che Guevara este executat o zi mai tarziu, la 9 octombrie 1967.
Capturarea si executia

Fortele speciale boliviene afla de la un informator locul unde se afla cantonati luptatorii si mai mult de 1800 soldati sosesc in La Higuera. La 8 octombrie sunt incercuiti in zona rapei Quebrada del Yuro si Guevara ordona ca grupul sa se desparta in doua, unul cu bolnavi fiind trimis mai in spate, iar Che, cu ceilalti ramasi, ramane sa tina piept trupelor boliviene.

Dupa trei ore de lupte Che este capturat impreuna cu Simon Cuba Sarabia.

Che s-a predat dupa ce a fost ranit la picior iar pusca deteriorata de un glont.

Conform soldatilor bolivieni el ar fi strigat: "Nu mai trageti! Sunt Che Guevara si valorez mai mult viu decat mort."

Aceasta declaratie este in totala contradictie cu comportamentul (pe care il voia exemplar) lui Che din timpul gherilei din Cuba dar ar putea fi explicat prin faptul ca era intr-o situatie fara iesire. O alta versiune a capturarii spune ca ar fi murmurat, pur si simplu: "eu sunt Che Guevara". Grupul de guerrilleros este infrant si dispersat: trei oameni au murit, unul este grav ranit iar ceilalti sunt capturati sau ucisi, de catre armata, in zilele urmatoare.

Doar cinci dintre luptatori reusesc sa ajunga la frontiera cu Chile , de unde sunt preluati si evacuati de senatorul Salvador Allende (viitorul presedinte al statului Chile, mort in timpul unei lovituri de stat din 1973). Conform lui Harry Villegas ("Pombo"), unul dintre supravietuitori, daca Guevara ar fi ales sa mearga cu grupul lor ar fi supravietuit si el.

Cei doi prizonieri sunt dusi intr-o scoala abandonata. La 9 octombrie guvernul bolivian anunta moartea lui Che Guevara in lupta. In acelasi timp soseste in La Higuera colonelul Joaquin Zenteno Anaya si agentul C.I.A. Felix Rodriguez. La ora 13 presedintele Barrientos da ordinul de executie al luptatorilor.

Chiar daca nu si-au justificat niciodata decizia, colaboratorii lui Barrientos cred ca ii era teama de un proces public ce ar fi atras atentia internationala asupra Boliviei, cum s-a intamplat in cazul lui Regis Debray; el nu voia, de asemenea, ca Che sa fie condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea, apoi eliberat, ca in cazul lui Fidel Castro.

Exista numeroase versiuni asupra gradului de implicare si de influentare a S.U.A. si C.I.A. in acesta decizie. Presedintele Barrientos a avut o intrevedere cu ambasadorul Statelor Unite chiar inaintea executiei lui Che. Pe de o parte, documente ale agentiei, declasificate in timpul lui Bill Clinton, arata ca C.I.A. nu ar fi dorit ca aventura lui Che in Bolivia sa se termine prin moartea sa iar, pe de alta parte, alte surse indica faptul ca C.I.A. ar fi facut presiuni ca Che sa fie executat. Cert este ca C.I.A. a fost prezenta in momentul mortii lui Che Guevara.

Exista mai multe versiuni si in ceea ce privste persoana care a dat propriu-zis ordinul de executie: unele surse il indica pe agentul Rodriguez, care ar fi primit ordin de la colonelul Zenteno; alte surse il indica pe capitanul Gary Prado Salmon, seful rangerilor bolivieni. Se pare ca Rodriguez i-a dat ordinul de executie sergentului bolivian Mario Teran, cu precizarea de a nu-l desfigura iar ranile provocate sa para a fi facute in timpul unei lupte.

Dupa alte surse Mario Terran ar fi fost ales prin tragere la sorti, in cadrul trupelor boliviene, fiindca ar fi existat o cearta in privinta celui care ar fi avut "privilegiul" de a-l ucide pe Che. Dupa versiunea lui Rodriguez, el l-ar fi anuntat pe Che despre iminenta executie, acesta i-ar fi incredintat un mesaj pentru sotia sa, cei doi s-ar fi imbratisat, iar Rodriguez ar fi parasit scoala.

Aceasta versiune este contestata de seful fotelor speciale boliviene, capitanul Gary Prado, care spune ca Rodriguez l-ar fi amenintat pe Che iar acesta l-ar fi scuipat, spunandu-i ca e un tradator.
Mai multe persoane l-au putut vizita pe Che, printre care invatatoarea din sat, care i-a adus mancare si care isi aminteste urmatorul dialog:
„— De ce cu inteligenta si fizicul dumneavoastra, familia si responabilitatile pe care le aveati, v-ati pus intr-o asemenea situatie?
— Pentru idealurile mele."[necesita citare]

Monumentul de la Santa Clara, Cuba

Cu putin timp inaintea lui Che sunt executati Simeon Cuba si Juan Pablo Chang. In 1977, revista Paris Match a publicat un interviu cu Mario Teran despre ultimele clipe ale lui Che Guevara.
"Cand am intrat, Che era asezat pe o banca. Cand m-a vazut, m-a intrebat: "Ati venit sa ma ucideti?". M-am simtit intimidat si am lasat capul in jos, fara sa raspund. Atunci m-a intrebat: "Ce-au spus ceilalti?" I-am raspuns ca nu au zis nimic iar el mi-a replicat: "Erau viteji." Nu indrazneam sa trag. In acel moment vedeam un Che mare, foarte mare, enorm. Ochii ii scanteiau intens. M-am gandit ca imi va lua pusca cu o miscare rapida. El, insa, mi-a spus: "Fii linistit si tinteste bine! Vei ucide un om!". Atunci m-am retras catre usa , am inchis ochii si am tras o prima rafala. Che, cu picioarele zdrobite, a cazut la pamant, zvarcolind-se si pierzand mult sange. Mi-am venit in fire si am tras o a doua rafala care l-a lovit in brat, in umar si in inima. Era, in sfarsit, mort."
Corpul sau si cele ale celorlalti luptatori au fost luate de armata boliviana si duse, cu ajutorul ofiterilor americani si agentilor C.I.A., cu elicopterul in oraselul Vallegrande, unde au fost expuse pentru mass-media, in spitalul local. Sute de persoane, soldati, civili si curiosi au venit sa vada corpurile. Calugaritele din spital si din oras au remarcat asemanarea frapanta cu Isus si i-au taiat suvite din par pentru a le pastra ca talismane.

Dupa amputarea mainilor de catre un medic militar, pentru a autentifica corpul si a pastra o proba a mortii sale, oficialii bolivieni l-au ingropat intr-un loc secret. Dupa executie, militarii bolivieni si Felix Rodriguez si-au impartit lucrurile lui Che, incluzand cele doua ceasuri (printre care un Rolex incredintat lui Che de un camarad muribund) si jurnalul Lui Che Guevara in Bolivia. Astazi o parte din lucrurile sale (prinre care lanterna sa) sunt expuse la sediul C.I.A.

La 15 octombrie Castro recunoaste moartea lui Guevara si proclama trei zile de doliu national. Moartea sa a fost perceputa, in acel moment, ca o grea lovitura pentru miscarile revolutionare sud-americane si pentru lumea a treia. In 1997, ramasitele lui Che si ale altor cativa camarazi sunt exhumate si identificate cu ajutorul probelor A.D.N., de catre o echipa de medici legisti cubanezi, apoi transferate in Cuba.

El a fost inmormantat cu funeralii de erou national, impreuna cu sase dintre camarazii sai de arme din Bolivia, in mausoleul din Santa Clara (orasul pe care il cucerise in timpul revolutiei din Cuba).

Adevarata istorie a lui Che Guevara

Semnaleaza o problema