Din aceeasi categorie
|
Sf.Nicolae in Olanda 1.140 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Razboiul de 335 de ani 999 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Suedia-scurt istoric 1.206 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istorii nerezolvate: Cine a tradat-o pe Anne Frank? 1.373 vizite - 0 comentarii adaugat de marica |
||||||||||||||||||
|
. Revolutia iraniana 699 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Zorii statului medieval Tara Romaneasca (I) 1.116 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Operatiunea Market Garden-Batalia pentru Arhem 1.555 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Razboiul de 30 de ani 1.022 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Regatul Tarilor De Jos 909 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Unirile romanilor, ep 1 Mihai Viteazul si prima Unire 595 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Olanda -scurt istoric
| Adaugat de Cozana | 13.05.2013 |  Adauga
la favorite |
1.137 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteConsemnarile istorice ale Olandei dateaza inca din secolul I i.Hr., cand fortele romane au cucerit triburile celtice si germanice care populau zona. Sub conducere romana, pacea si prosperitatea au inflorit pentru mai mult de 250 de ani. In jurul anului 300 i.Hr., triburile germanice au pornit o invazie dinpre est. Francii, cei mai puternici dintre invadatori, au subjugat triburile locale si le-au convertit la crestinism.
Pana in anul 800 teritoriul a fost condus de Chalemagne, cel mai mare dintre regii franci. De-a lungul secolelor IX si X, vikingii scandinavieni au facut raiduri dese in zonele de coasta si au navigat pe cursurile raurilor. Aceste raiduri au condus la urgentarea fortificarii cetatilor. In secolele XII, XIII, XIV, zona a devenit un centru important de comert, iar comerciantii bogati din cetati au pus la incercare puterea nobililor care detineau teritoriile rurale. Olanda si zona din jur, cunoscute ca Tarile de Jos, au trecut de sub conducerea ducilor de Bourbon de la inceputul secolului XVI in mainile imparatului Charles V de Habsburg, care detinea teritorii in intreaga Europa. In 1555, Charles a incredintat controlul Spaniei si Olandei fiului sau, Filip al II-lea, ale carui reguli opresive au condus la un razboi de independenta intretinut de olandezi din 1568 pana in 1648.
O miscare religioasa protestanta bine organizata s-a dezvoltat in Olanda, iar neintelegerile cu Biserica Catolica au coincis cu revolta protestantilor impotriva Bisericii Romano-Catolice. In 1566 revoltele anti-catolice s-au extins in toata tara. Filip a trimis trupe spaniole, ale caror actiuni dure s-au incheiat cu o revolta deschisa. Wilhelm I, print de Orania, a condus revolutia si a preluat in final conducerea majoritatii cetatilor nordice. In 1579 s-a format Uniunea din Utrecht, o alianta intre statele nordice si o parte din cele sudice. Provinciile care s-au alaturat uniunii vor forma Olanda ; acelea care nu s-au alaturat vor forma Belgia. In 1581 Uniunea din Utrecht a proclamat independenta Spaniei. Noua natiune a suferit o serie de reversuri in razboiul cu Spania, dar in cele din urma lucrurile s-au clarificat. In 1648 spaniolii au recunoscut suveranitatea Republicii Olandeze.
In jurul anilor 1600 o expeditie de 3 vase cu marfa a navigat de la Amsterdam in Indonezia, aceasta fiind prima din numeroasele calatorii care au avut drept rezultat locatii olandeze de schimburi comerciale in toata lumea. Pana la jumatatea secolului XVII, Olanda a devenit cea mai importanta putere comerciala si maritima din Europa, iar Amsterdam era centrul economic al continentului. Inevitabil, olandezii si englezii, cele doua natiuni care conduceau din punct de vedere maritim, au avut un conflict. Doua razboaie anglo-olandeze au avut loc intre 1650 si 1660. Alte razboaie, rezultate cu pierderi de vieti si pierderi financiare, au urmat intre Anglia si Franta.
In cele din urma, Republica Olandeza a fost umbrita de puterea expansiva a Marii Britanii pe mare si cea a Frantei pe uscat. La finalul secolului XVIII a avut loc o ruptura intre conservatori si cei care doreau reforme democratice. Conflictul a devenit insignifiant dupa ce Napoleon I a incorporat Tarile de Jos in Imperiul Francez in 1810. Dupa caderea lui Napoleon, regatul Olandei a fost restaurat, cu adaugarea teritoriului pe care astazi se afla Belgia, dar uniunea a avut o viata scurta. In 1830 belgienii s-au revoltat si si-au instaurat independenta.
Cea de-a doua jumatate a secolului XIX a fost martora unei liberalizari a Guvernului. Dreptul la vot a fost extins gradual, administrarea coloniilor a fost reformata, iar agitatia pentru reforma sociala a crescut. Din jurul anului 1880 pana in 1914 Olanda s-a bucurat de o perioada de expansiune economica. In timpul Primului Razboi Mondial (1914 – 1918), natiunea a suferit in urma pierderii comertului ca rezultat al blocului aliatilor de pe continent. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, (1939 – 1945), Olanda a fost ocupata de germani si a suferit grave distrugeri. Anii care au urmat razboiului au fost marcati de eforturi accentuate pentru a reconstrui tara si pentru a restaura comertul si industria. In colonii, Olanda a pierdut un razboi impotriva nationalistilor din Indonezia, care si-a castigat independenta in 1949. Noua Guinee si-a capatat independenta in 1962, iar Surinam in 1975. Inca din 1960 coalitiile guvernului au condus Olanda, ducand in 1960 la Partidul Popular Romano-Catolic, din 1973 in 1977 la Partidul Laburist, iar in 1977 si 1994 la Partidul Democrat Crestin. Partidul Laburist si-a asumat conducerea Guvernului olandez din nou in 1994. In 1995, olandezii s-au confruntat cu serioase inundatii cand raurile din nord-vestul Europei au iesit din matca. Pagubele si costurile de evacuareau fost estimate la mai mult de un miliard de dolari.
Pana in anul 800 teritoriul a fost condus de Chalemagne, cel mai mare dintre regii franci. De-a lungul secolelor IX si X, vikingii scandinavieni au facut raiduri dese in zonele de coasta si au navigat pe cursurile raurilor. Aceste raiduri au condus la urgentarea fortificarii cetatilor. In secolele XII, XIII, XIV, zona a devenit un centru important de comert, iar comerciantii bogati din cetati au pus la incercare puterea nobililor care detineau teritoriile rurale. Olanda si zona din jur, cunoscute ca Tarile de Jos, au trecut de sub conducerea ducilor de Bourbon de la inceputul secolului XVI in mainile imparatului Charles V de Habsburg, care detinea teritorii in intreaga Europa. In 1555, Charles a incredintat controlul Spaniei si Olandei fiului sau, Filip al II-lea, ale carui reguli opresive au condus la un razboi de independenta intretinut de olandezi din 1568 pana in 1648.
O miscare religioasa protestanta bine organizata s-a dezvoltat in Olanda, iar neintelegerile cu Biserica Catolica au coincis cu revolta protestantilor impotriva Bisericii Romano-Catolice. In 1566 revoltele anti-catolice s-au extins in toata tara. Filip a trimis trupe spaniole, ale caror actiuni dure s-au incheiat cu o revolta deschisa. Wilhelm I, print de Orania, a condus revolutia si a preluat in final conducerea majoritatii cetatilor nordice. In 1579 s-a format Uniunea din Utrecht, o alianta intre statele nordice si o parte din cele sudice. Provinciile care s-au alaturat uniunii vor forma Olanda ; acelea care nu s-au alaturat vor forma Belgia. In 1581 Uniunea din Utrecht a proclamat independenta Spaniei. Noua natiune a suferit o serie de reversuri in razboiul cu Spania, dar in cele din urma lucrurile s-au clarificat. In 1648 spaniolii au recunoscut suveranitatea Republicii Olandeze.
In jurul anilor 1600 o expeditie de 3 vase cu marfa a navigat de la Amsterdam in Indonezia, aceasta fiind prima din numeroasele calatorii care au avut drept rezultat locatii olandeze de schimburi comerciale in toata lumea. Pana la jumatatea secolului XVII, Olanda a devenit cea mai importanta putere comerciala si maritima din Europa, iar Amsterdam era centrul economic al continentului. Inevitabil, olandezii si englezii, cele doua natiuni care conduceau din punct de vedere maritim, au avut un conflict. Doua razboaie anglo-olandeze au avut loc intre 1650 si 1660. Alte razboaie, rezultate cu pierderi de vieti si pierderi financiare, au urmat intre Anglia si Franta.
In cele din urma, Republica Olandeza a fost umbrita de puterea expansiva a Marii Britanii pe mare si cea a Frantei pe uscat. La finalul secolului XVIII a avut loc o ruptura intre conservatori si cei care doreau reforme democratice. Conflictul a devenit insignifiant dupa ce Napoleon I a incorporat Tarile de Jos in Imperiul Francez in 1810. Dupa caderea lui Napoleon, regatul Olandei a fost restaurat, cu adaugarea teritoriului pe care astazi se afla Belgia, dar uniunea a avut o viata scurta. In 1830 belgienii s-au revoltat si si-au instaurat independenta.
Cea de-a doua jumatate a secolului XIX a fost martora unei liberalizari a Guvernului. Dreptul la vot a fost extins gradual, administrarea coloniilor a fost reformata, iar agitatia pentru reforma sociala a crescut. Din jurul anului 1880 pana in 1914 Olanda s-a bucurat de o perioada de expansiune economica. In timpul Primului Razboi Mondial (1914 – 1918), natiunea a suferit in urma pierderii comertului ca rezultat al blocului aliatilor de pe continent. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, (1939 – 1945), Olanda a fost ocupata de germani si a suferit grave distrugeri. Anii care au urmat razboiului au fost marcati de eforturi accentuate pentru a reconstrui tara si pentru a restaura comertul si industria. In colonii, Olanda a pierdut un razboi impotriva nationalistilor din Indonezia, care si-a castigat independenta in 1949. Noua Guinee si-a capatat independenta in 1962, iar Surinam in 1975. Inca din 1960 coalitiile guvernului au condus Olanda, ducand in 1960 la Partidul Popular Romano-Catolic, din 1973 in 1977 la Partidul Laburist, iar in 1977 si 1994 la Partidul Democrat Crestin. Partidul Laburist si-a asumat conducerea Guvernului olandez din nou in 1994. In 1995, olandezii s-au confruntat cu serioase inundatii cand raurile din nord-vestul Europei au iesit din matca. Pagubele si costurile de evacuareau fost estimate la mai mult de un miliard de dolari.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.