Din aceeasi categorie
|
Alexandra David-Neel - O femeie in Tibet 1.947 vizite - 0 comentarii adaugat de matusa |
||||||||||||||||||
|
Tibet 137 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Varful Everest 464 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Tara Sfanta si Tibet 608 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Palatul Potala, Tibet 1.413 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
David Blaine: O lupta incredibila 716 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
SHAMBALLA SI MISTERUL DIN BUCEGI 690 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
David Thompson 1.176 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
David Bowie-biografie 1.403 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Culturi exotice – Lhoba – Mustang, Nepal 664 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Alexandra David-Neel - In Tibet
| Adaugat de matusa | 31.01.2013 |  Adauga
la favorite |
2.813 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteEugenie Marie David (nascuta in Saint-Mande , Val-de-Marne , la 24 octombrie 1868, si a murit in Digne-les-Bains , la 8 septembrie 1969) a fost o exploratoare belgiano - franceza, budista,anarhista si scriitoare.
Este cunoscuta pentru vizita ei la Lhasa , Tibet , in 1924, cand vizitele in Tibet erau interzise pentru straini.
David-Neel a scris peste 30 de carti despre religie , filosofie, si despre calatoriile ei.
Biografie:
Louise Alexandrine Eugenie Marie David sa nascut la Paris pe 24 octombrie 1868.
Atmosfera din casa in timpul copilariei sale a fost destul de austera ,iar parintii ei foarte severi.
Fiind copil, cartile ei preferate au fost cele cu fantezii science-fiction de Jules Verne, si, probabil, ca o forma de fronda fata de educatia ei severa, ea si- a promis ca va fi o zi in cre sa-i intreacape eroii acestor povestiri.
Unul dintre primele indicii ale acestui sentiment de libertate si aventura a fost fuga ei de la varsta de cinci ani, chiar inainte ca familia sa sa se mute la Bruxelles.
Numai dupa o cautare pe scara larga a fost prinsa si dusa spre sectia de politie de catre un jandarm.
La varsta de cincisprezece ani Alexandra a inceput deja sa studieze despre probleme mature.
In vara aceea familia ei a petrecut vacanta in Ostend, dar Alexandra a vrut ceva mai interesant si a plecat in Olanda si apoi in Anglia.
La Londra a gasit o doamna Morgan, care, imediat a convins-o sa se intoarca acasa.
In 1885, atunci cand ea avea saptesprezece ani, Alexandra a plecat din nou acasa, de aceasta data calatorind singura cu trenul de la Bruxelles in Elvetia. Aici a urcat singura pe varful Saint-Gotthard din Alpi .
Mama ei innebunita de durere a trebuit sa se deplaseze la malul Lacului Maggiore si si -a prelua fiica aflata fara nici un ban.
In anul urmator, ea a intrat la Conservatorul Regal din Bruxelles, iar trei ani mai tarziu a castigat premiul intai pentru vocea ei de soprana.
In 1888 ea a plecat sa studieze la Londra.
Alexandra a revenit la Bruxelles, anul viitor, pentru a continua studiile sale de muzica si canto.
La douazeci si ceva de ani ea a studiat la Sorbona si a devenit o radicala politic, pastrand un pistol si munitie in camera ei la Paris.
In 1891, atunci cand ea avea douazeci si trei, deghizata in barbat, sa alaturat unui cult din Paris, condus de Sri Ananda Saraswati, care a folosit hasis pentru a avea viziuni.
In acelasi an o mostenire de la nasa ei i-a permis sa calatoreasca pentru mai mult de un an, prin Ceylon si India.
Fascinata de misterul si magia din India, precum si de melodiile sinistre ale muzicii tibetane Alexandra stia ca ea se va intoarce intr-o zi acolo.
La Adyar, in apropiere de Madras, ea sa alaturat Teosofilor lui Annie Besant, si a studiat sanscrita cu ei.
In orasul sfant Benares de pe Gange, ea a studiat yoga cu marele Swami Bhaskarananda (din Varanasi),cu care a trait tot anul intr-o gradina de trandafiri.
Ea a fost fascinat de India si muzica tibetana auzita acolo, dar a fost nevoita sa se intoarca la Bruxelles, atunci cand ea a ramas fara bani.
In 1899, Alexandra a compus un tratat anarhist, cu o prefata de geograful francez Elisee Reclus si el tot anarhiste (1820-1905).
Editorii au fost, cu toate acestea, prea ingroziti sa publice cartea ei, dar prietena ei, Jean Haustont a tiparit-o s si a fost in cele din urma tradusa in cinci limbi.
De la 1894 la 1900 a trait ca o actrita aspiranta / cantareata, dar in 1900 a vazut cariera ei nu duce nicaieri si a acceptat un loc de munca la opera municipala din Tunis.
Aici l-a intalnit pe Filip Neel, un burlac de treizeci si noua de ani, care a lucrat ca inginer de cale ferata. Ei s-au casatorit pe 04 august 1904, si au luat o vila la Goulette langa Marea Mediterana.
Studii de sanscrita
In 1911 ea a intreprins de-al doilea voiaj in India, si a ajuns la Pondicherry - tot ceea ce mai ramasese din partea franceza in India - intr-o situatie in care politia tinuta cu ochii pe ea din cauza a tendintelor ei extremiste.
Prin 1912 Alexandra locuia in Calcuta, in cazul in care, pe de o ocazie, deranjat de comportamentul fachiri, sa culcat pe un pat de cuie, si a explicat intr-un turist britanic care trece ca ea nevoie de o odihna si a fost norocos pentru a gasi un pat. Ea a luat, de asemenea, parte la ritualurile tantrice, pe de o ocazie ritual de "substante interzise cinci" asa-numitele: carne, peste, cereale, vin, si uniunea sexuala.
Ea a progresat rapid, cu studiile ei de sanscrita, si a fost remarcat atat la Benares pentru a fi onorata de Colegiul de sanscrita de acolo cu un doctorat onorific de filozofie, o premiera pentru o femeie europeana.
Cand a ajuns in micul stat din Himalaya, Sikkim, in 1912, ea s-a simtit imediat ca acasa, si si-a marit cunoasterea ei despre budism, vizitand toate manastirile importante de acolo.
Ea l-a intalnit, de asemenea pe Printul Sidkeong de Sikkim.
Aici ea a devenit prima femeie europeana care l-a intalnit pe Dalai Lama, in momentulacel aflat in exil.
El i-a spus sa invete limba tibetana.
Ea a facut progrese mari in acest sens si s-a intalnit cu Gomchen (pustnic mare) al manastirii de Lachen.
El era o figura impresionanta, purtand o coroana cu cinci laturi, un colier sirag de 108 bucati de craniu uman, un sort sculptat din os uman, si un pumnal magic.
In timpul urmatorii doi ani, Alexandra s-a intalnit cu acest pustnic si a invatat arta telepatiei de la el.
Ea a incercat, de asemenea, de respiratie "tumo", arta tibetana de a genera caldura corpului pentru a-l mentine cald in conditii de inghet.
Doi ani mai tarziu, ea a intalnit un tanar numit Aphur Yongden, si a legat o prietenie care avea sa dureze o viata , el in cele din urma a devenit fiul ei adoptat.
Amandoi s-au mutat intr-o pestera in schit la aproape 4000 de metri altitudine, in muntii din nordul Sikkim, aproape de granita cu Tibetul, care i- a fost interzis sa il treaca .
Singuratate in aceasta pestera pustie a fost exact ceea ce ar trebui sa includa un schit, dar nu ar avea cu siguranta nicuna dintre facilitatile vietii in civilizatie.
Nu aceau nici scaune disponibile sa se odihneasca,
Ei au trebuit sa se descurce singur ipentru gasirea sigurantei alimentare intr-o tara care nu a fost doar periculosa, dar, de asemenea, interzisa.
Scopul lor final a fost de a intra in orasul renumit si sfant ,Lhasa din Tibet, care a fost foarte rar vizitat de catre europeni, la acel moment, sa nu mai vorbim de femei din Europa.
Cu toate acestea, Alexandra si a facut acest lucru de doua ori, rezultatul fiind expulzarea din Sikkim in 1916.
Din cauza razboiului a fost imposibil sa se intoarca in Europa, astfel incat acestea a calatorit in Japonia.
Intr-o scrisoare catre sotul ei , Alexandra a marturisit sentimentele ei pentru Himalaya si Tibet -
"Sincer, eu simt dorul de casa,"pentru o tara care nu este a mea.
Sunt bantuita de stepe, singuratate, zapada vesnica si cerul albastru mare "acolo sus"
Orele de dificile, de foame, de frig, vant aspru care i-mi izbeste fata , lasandu-ma cu dureri enorme, buze umflate si sangeroase.! "
Distributie film:
Dominique Blanc ... Alexandra David Neel
Nicolas Brioudes ... Yongden adulte
Auroson Bystrom ... Le chef de la police
Lobsang Dhondup ... Yongden a 12 ans
Herve Dubourjal ... Mac Donald
Sunayana Panda Shukla ... Ouma
Este cunoscuta pentru vizita ei la Lhasa , Tibet , in 1924, cand vizitele in Tibet erau interzise pentru straini.
David-Neel a scris peste 30 de carti despre religie , filosofie, si despre calatoriile ei.
Biografie:
Louise Alexandrine Eugenie Marie David sa nascut la Paris pe 24 octombrie 1868.
Atmosfera din casa in timpul copilariei sale a fost destul de austera ,iar parintii ei foarte severi.
Fiind copil, cartile ei preferate au fost cele cu fantezii science-fiction de Jules Verne, si, probabil, ca o forma de fronda fata de educatia ei severa, ea si- a promis ca va fi o zi in cre sa-i intreacape eroii acestor povestiri.
Unul dintre primele indicii ale acestui sentiment de libertate si aventura a fost fuga ei de la varsta de cinci ani, chiar inainte ca familia sa sa se mute la Bruxelles.
Numai dupa o cautare pe scara larga a fost prinsa si dusa spre sectia de politie de catre un jandarm.
La varsta de cincisprezece ani Alexandra a inceput deja sa studieze despre probleme mature.
In vara aceea familia ei a petrecut vacanta in Ostend, dar Alexandra a vrut ceva mai interesant si a plecat in Olanda si apoi in Anglia.
La Londra a gasit o doamna Morgan, care, imediat a convins-o sa se intoarca acasa.
In 1885, atunci cand ea avea saptesprezece ani, Alexandra a plecat din nou acasa, de aceasta data calatorind singura cu trenul de la Bruxelles in Elvetia. Aici a urcat singura pe varful Saint-Gotthard din Alpi .
Mama ei innebunita de durere a trebuit sa se deplaseze la malul Lacului Maggiore si si -a prelua fiica aflata fara nici un ban.
In anul urmator, ea a intrat la Conservatorul Regal din Bruxelles, iar trei ani mai tarziu a castigat premiul intai pentru vocea ei de soprana.
In 1888 ea a plecat sa studieze la Londra.
Alexandra a revenit la Bruxelles, anul viitor, pentru a continua studiile sale de muzica si canto.
La douazeci si ceva de ani ea a studiat la Sorbona si a devenit o radicala politic, pastrand un pistol si munitie in camera ei la Paris.
In 1891, atunci cand ea avea douazeci si trei, deghizata in barbat, sa alaturat unui cult din Paris, condus de Sri Ananda Saraswati, care a folosit hasis pentru a avea viziuni.
In acelasi an o mostenire de la nasa ei i-a permis sa calatoreasca pentru mai mult de un an, prin Ceylon si India.
Fascinata de misterul si magia din India, precum si de melodiile sinistre ale muzicii tibetane Alexandra stia ca ea se va intoarce intr-o zi acolo.
La Adyar, in apropiere de Madras, ea sa alaturat Teosofilor lui Annie Besant, si a studiat sanscrita cu ei.
In orasul sfant Benares de pe Gange, ea a studiat yoga cu marele Swami Bhaskarananda (din Varanasi),cu care a trait tot anul intr-o gradina de trandafiri.
Ea a fost fascinat de India si muzica tibetana auzita acolo, dar a fost nevoita sa se intoarca la Bruxelles, atunci cand ea a ramas fara bani.
In 1899, Alexandra a compus un tratat anarhist, cu o prefata de geograful francez Elisee Reclus si el tot anarhiste (1820-1905).
Editorii au fost, cu toate acestea, prea ingroziti sa publice cartea ei, dar prietena ei, Jean Haustont a tiparit-o s si a fost in cele din urma tradusa in cinci limbi.
De la 1894 la 1900 a trait ca o actrita aspiranta / cantareata, dar in 1900 a vazut cariera ei nu duce nicaieri si a acceptat un loc de munca la opera municipala din Tunis.
Aici l-a intalnit pe Filip Neel, un burlac de treizeci si noua de ani, care a lucrat ca inginer de cale ferata. Ei s-au casatorit pe 04 august 1904, si au luat o vila la Goulette langa Marea Mediterana.
Studii de sanscrita
In 1911 ea a intreprins de-al doilea voiaj in India, si a ajuns la Pondicherry - tot ceea ce mai ramasese din partea franceza in India - intr-o situatie in care politia tinuta cu ochii pe ea din cauza a tendintelor ei extremiste.
Prin 1912 Alexandra locuia in Calcuta, in cazul in care, pe de o ocazie, deranjat de comportamentul fachiri, sa culcat pe un pat de cuie, si a explicat intr-un turist britanic care trece ca ea nevoie de o odihna si a fost norocos pentru a gasi un pat. Ea a luat, de asemenea, parte la ritualurile tantrice, pe de o ocazie ritual de "substante interzise cinci" asa-numitele: carne, peste, cereale, vin, si uniunea sexuala.
Ea a progresat rapid, cu studiile ei de sanscrita, si a fost remarcat atat la Benares pentru a fi onorata de Colegiul de sanscrita de acolo cu un doctorat onorific de filozofie, o premiera pentru o femeie europeana.
Cand a ajuns in micul stat din Himalaya, Sikkim, in 1912, ea s-a simtit imediat ca acasa, si si-a marit cunoasterea ei despre budism, vizitand toate manastirile importante de acolo.
Ea l-a intalnit, de asemenea pe Printul Sidkeong de Sikkim.
Aici ea a devenit prima femeie europeana care l-a intalnit pe Dalai Lama, in momentulacel aflat in exil.
El i-a spus sa invete limba tibetana.
Ea a facut progrese mari in acest sens si s-a intalnit cu Gomchen (pustnic mare) al manastirii de Lachen.
El era o figura impresionanta, purtand o coroana cu cinci laturi, un colier sirag de 108 bucati de craniu uman, un sort sculptat din os uman, si un pumnal magic.
In timpul urmatorii doi ani, Alexandra s-a intalnit cu acest pustnic si a invatat arta telepatiei de la el.
Ea a incercat, de asemenea, de respiratie "tumo", arta tibetana de a genera caldura corpului pentru a-l mentine cald in conditii de inghet.
Doi ani mai tarziu, ea a intalnit un tanar numit Aphur Yongden, si a legat o prietenie care avea sa dureze o viata , el in cele din urma a devenit fiul ei adoptat.
Amandoi s-au mutat intr-o pestera in schit la aproape 4000 de metri altitudine, in muntii din nordul Sikkim, aproape de granita cu Tibetul, care i- a fost interzis sa il treaca .
Singuratate in aceasta pestera pustie a fost exact ceea ce ar trebui sa includa un schit, dar nu ar avea cu siguranta nicuna dintre facilitatile vietii in civilizatie.
Nu aceau nici scaune disponibile sa se odihneasca,
Ei au trebuit sa se descurce singur ipentru gasirea sigurantei alimentare intr-o tara care nu a fost doar periculosa, dar, de asemenea, interzisa.
Scopul lor final a fost de a intra in orasul renumit si sfant ,Lhasa din Tibet, care a fost foarte rar vizitat de catre europeni, la acel moment, sa nu mai vorbim de femei din Europa.
Cu toate acestea, Alexandra si a facut acest lucru de doua ori, rezultatul fiind expulzarea din Sikkim in 1916.
Din cauza razboiului a fost imposibil sa se intoarca in Europa, astfel incat acestea a calatorit in Japonia.
Intr-o scrisoare catre sotul ei , Alexandra a marturisit sentimentele ei pentru Himalaya si Tibet -
"Sincer, eu simt dorul de casa,"pentru o tara care nu este a mea.
Sunt bantuita de stepe, singuratate, zapada vesnica si cerul albastru mare "acolo sus"
Orele de dificile, de foame, de frig, vant aspru care i-mi izbeste fata , lasandu-ma cu dureri enorme, buze umflate si sangeroase.! "
Distributie film:
Dominique Blanc ... Alexandra David Neel
Nicolas Brioudes ... Yongden adulte
Auroson Bystrom ... Le chef de la police
Lobsang Dhondup ... Yongden a 12 ans
Herve Dubourjal ... Mac Donald
Sunayana Panda Shukla ... Ouma
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.