Din aceeasi categorie
|
Broaste testoase 898 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Galapagos, taramul rechinilor uriasi 365 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
100 de locuri cele mai misterioase si inexplicabile din 38 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Fauna salbatica spectaculoasa din Insulele Galapagos 101 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Viata in cetatea Vaticanului ep 1 322 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Kathmandu si valea sa 220 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Minunile naturale ale Pamantului, 49 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Prin Univers cu Stephen Hawking- Povestea Universului 1.476 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Prin Univers cu Stephen Hawking- Povestea Universului 1 1.076 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Transiberian cu trenul privat 279 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Minunile din Galapagos
| Adaugat de Cozana | 15.10.2021 |  Adauga
la favorite |
216 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteLa aproape 1000 km departare de tarmul ecudorian, in Oceanul Pacific, se afla un palc de insule stancoase, parand abia nascute din lava intarita urcata la suprafata din adancul marii. Tinut ale carui forme de viata, ciudate si necunoscute pana in urma cu doua veacuri, au inspirat nasterea uneia dintre cele mai indraznete si insemnate idei ale Omului, un salt colosal al cunoasterii - teoria evolutiei speciilor -, Galapagos este el insusi un loc al Nasterii, caci el insusi se naste inca: sub apasarea presiunii colosale din adancuri, lava topita iese mereu prin crapaturile scoartei terestre, iar batalia dintre apa si foc continua.
Asezat deasupra unuia dintre punctele fierbinti ale Terrei, intr-un loc in care scoarta Pamantului, foarte subtire, se crapa mereu, lasand sa iasa la suprafata magma topita care fierbe in adancul planetei, Arhipelagul Galapagos e un roi de insule vulcanice stancoase, foarte tinere la scara geologica: cele mai varstnice au intre 5 si 10 milioane de ani vechime, iar altele, precum Isabela si Fernandina, sunt inca in formare, asa cum au aratat-o eruptiile vulcanice din urma cu un an, care au adaugat insulei Fernandina inca un strat de lava solidificata.
Originea vulcanica a acestor insule e vizibila in fiecare dintre trasaturile lor, si doar interventia masiva si daunatoare a omului le-a modificat, pe alocuri, caracteristicile naturale - intotdeauna in paguba.
De dragul preciziei, geografii au clasificat alcatuirile de piatra care, adunate la un loc formeaza Arhipelagul Galapagos, in categorii: 18 insule mai maricele (zise principale; sunt cele cu suprafata mai mare de 1 kmp), trei insule mici si alte 107… ce? Niste ostroave, poate, desi, pentru unele dintre ele, chiar si asta e prea mult spus, caci sunt de fapt, doar niste stanci ce se ridica deasupra apei, prea inalte si abrupte pentru a fi locuite de altceva decat de pasari si insecte.
Desi asezate chiar pe Ecuator, insulele Galapagos sunt departte de a arata ca luxuriantele insule ecuatoriale din pliantele turistice. Curentul Humboldt - un curent oceanic rece - are o influenta puternica asupra climatului lor.
Invaluite in ceturi, batute de vanturi reci si stropite de burnita in anotimpul umed; ceva mai calde, cu vreme linistita si soare in anotimpul uscat, cand soarele incalzeste piatra intunecata a stancilor, insulele Galapagos nu prea au nimic idilic sau edenic in infatisare; sunt, mai peste tot, aspre, fruste, cu o natura salbatica, amintind inca mult de vulcanii care le-au dat nastere.
Iar pe aceste alcatuiri de roca magmatica, iguane tepoase, testoase uriase, de aproape 2 metri lungime, pinguini si lei de mare, cormorani nezburatori si albatrosi cu aripi imense, zeci de specii de pasarele care nu se gasesc decat aici, alcatuiesc acea fauna, fara seaman in lume, care a facut faima insulelor Galapagos.
Fascinatia fata de acest colt de lume se datoreaza, in buna masura, impresiilor transmise de cel mai vestit dintre naturalistii care le-au cercetat amanuntit: faimosul Charles Darwin. Ceea ce a vazut aici l-a impresionat puternic: el a fost primul care, patruns atat de farmecul straniu al acestor insule, cat si de exceptionalul interes stiintific generat de ele, si-a consemnat impresiile in scrierile lui, iar fascinatia resimtita de el s-a transmis, peste timp, generatiilor urmatoare. Citindu-i relatarile, multi sunt cuprinsi de o nevoie irepresibila de a vedea cu ochii lor ceea ce a vazut el, acel peisaj fantastic, acele plante uimitoare, acele animale incredibile pe care le-a privit el.
Insa Darwin nu s-a multumit sa le admire. Le-a cercetat, cu pasiune si rabdare metodica, totodata. Si, cercetandu-le, nu s-a multumit sa le descrie, caci a inteles ca aici era si altceva de aflat si de spus, ceva cu mult mai insemnat decat o simpla dare de seama asupra speciilor noi descoperite. De fapt, la ceva vreme dupa intoarcerea din expeditie, revazandu-si notele, a avut o adevarata revelatie: un nou camp al cunoasterii i s-a dezvaluit deodata, iar el l-a dezvaluit , mai departe, lumii.
Galapagos este locul in care Darwin a adunat dovezile cele mai solide in sprijinul marii sale idei, care a zgaltait din temelii conceptiile lumii de atunci: speciile de vietuitoare nu au existat de la inceput asa cum le vedem azi, ci au evoluat, sub presiunea selectiei naturale, adaptandu-se la medii diferite.
In Galapagos, de la o insula la alta, specii inrudite - dar diferite - de animale prezinta deosebiri de aspect si comportament care duc spre ideea ca, din una si aceeasi specie, care a populat initial regiunea, au derivat mai multe; traind in mediul izolat al unei insule, o populatie de animale a ajuns, incet-incet, sa se deosebeasca de alta, de pe alta insula la fel de izolata. Fiecare si-a urmat calea sa.
Cintezele din Galapagos, cu ciocurile lor de diverse forme - exista 13 specii diferite, aproape cate una pentru fiecare insula, - au devenit celebre ca ilustrare a principiului selectiei naturale, in conditii de izolare reproductiva, care caracterizeaza procesul speciatiei - formarea de noi specii. Ce inseamna asta? O populatie de animale dintr-o anumita specie este, la un moment dat, impartita - in doua, sa zicem, pentru a simplifica: apare o bariera naturala, de pilda un brat de mare sau un lant de munti, care separa cele doua populatii.
In timp, de o parte si de alta a barierei, cele doua populatii vor evolua independent; fiecare va merge pe propriul sau drum evolutiv, in functie de conditiile de mediu si, dupa milioane de ani de dezvoltare separata, intre cele doua vor mai exista inca asemanari (atat cat sa ne dam seama ca au un stramos comun), dar si atat de multe deosebiri, incat indivizi din populatia 1 nu se vor putea imperechea cu indivizi din populatia 2, pentru a produce urmasi: s-au format doua specii diferite. Bineinteles, e un proces foarte indelungat - in functie si de rapiditatea cu care se succed generatiile, poate dura milioane de ani.
Uriasele testoase din Galapagos au si ele infatisari diferite - forma carapacei deosebeste populatiile intre ele. Cel ce studiaza aceste reptile surprinde, de fapt,evolutia in actiune, fenomenul speciatiei - formarea speciilor noi - in plina desfasurare. Desi e vorba despre o singura specie de testoasa gigantica, ea s-a diferentiat, deja, in cel putin 10 subspecii (atatea exista azi, dar unii cercetatori considera ca au existat 12 sau chiar 15, dintre care unele au disparut). Fiecare dintre insulele Santiago, Santa Cruz, San Cristobal, Pinzon si Espanola isi are subspecia sa (diferentirea s-a produs datorita izolarii fiecarei populatii pe cate o insula, caci aceste reptile sunt nu sunt bune inotatoare si nu pot strabate cu usurinta bratele de mare dintre insule) si exista cate o subspecie pentru fiecare dintre cei cinci vulcani principali ai insulei Isabela (cea mai mare din arhipelag); in cazul acestora din urma, ceea ce le-a izolat unele de altele si le permite sa evolueze independent sunt marile bariere de lava solidificata, formate in cursul eruptiilor si care impart, practic, insula, in mai multe "enclave".
Printre bolovanii cenusii, colturosi, - bucati de lava solidificata in forme brute, amenintatoare - un popor de soparle pare sa se fi intrupat si el din aceeasi lava. Si ele au in infatisare ceva aspru, zimtat si zgrunturos; pielea le e rugoasa si de aceeasi culoare cenusiu-negricioasa ca si bolovanii de roca vulcanica. Stand la soare pe tarmurile de piatra ale insulelor, par niste dragoni marunti, bizare forme de viata iesite dintr-o poveste cu balauri; doar talia lor mica nu-i face sa para mai infricosatori. Aceste iguane marine sunt unice printre soparle prin faptul ca se hranesc in apa oceanului, consumand plante marine.
Specia de uscat - iguana de Galapagos -mananca, in schimb, fructele cactusilor Opuntia care, aici, cresc in forme inalte, arborescente, niste aparitii vegetale ciudate care fac pereche cu bizarele aparitii din lumea animala.
Insa nu numai uscatul zgrunturos al insulelor e plin de forme de viata uimitoare, ci si marea din jur. O rezervatie biologica marina acopera o mare parte din apele arhipelagului, in incercarea de a proteja ecosistemele unice de aici. An de an, cercetatorii descopera specii noi de pesti si nevertebrate marine, inaintand, pas cu pas, in vastul necunoscut al lumii oceanice din jurul acestor insule.
Asezat deasupra unuia dintre punctele fierbinti ale Terrei, intr-un loc in care scoarta Pamantului, foarte subtire, se crapa mereu, lasand sa iasa la suprafata magma topita care fierbe in adancul planetei, Arhipelagul Galapagos e un roi de insule vulcanice stancoase, foarte tinere la scara geologica: cele mai varstnice au intre 5 si 10 milioane de ani vechime, iar altele, precum Isabela si Fernandina, sunt inca in formare, asa cum au aratat-o eruptiile vulcanice din urma cu un an, care au adaugat insulei Fernandina inca un strat de lava solidificata.
Originea vulcanica a acestor insule e vizibila in fiecare dintre trasaturile lor, si doar interventia masiva si daunatoare a omului le-a modificat, pe alocuri, caracteristicile naturale - intotdeauna in paguba.
De dragul preciziei, geografii au clasificat alcatuirile de piatra care, adunate la un loc formeaza Arhipelagul Galapagos, in categorii: 18 insule mai maricele (zise principale; sunt cele cu suprafata mai mare de 1 kmp), trei insule mici si alte 107… ce? Niste ostroave, poate, desi, pentru unele dintre ele, chiar si asta e prea mult spus, caci sunt de fapt, doar niste stanci ce se ridica deasupra apei, prea inalte si abrupte pentru a fi locuite de altceva decat de pasari si insecte.
Desi asezate chiar pe Ecuator, insulele Galapagos sunt departte de a arata ca luxuriantele insule ecuatoriale din pliantele turistice. Curentul Humboldt - un curent oceanic rece - are o influenta puternica asupra climatului lor.
Invaluite in ceturi, batute de vanturi reci si stropite de burnita in anotimpul umed; ceva mai calde, cu vreme linistita si soare in anotimpul uscat, cand soarele incalzeste piatra intunecata a stancilor, insulele Galapagos nu prea au nimic idilic sau edenic in infatisare; sunt, mai peste tot, aspre, fruste, cu o natura salbatica, amintind inca mult de vulcanii care le-au dat nastere.
Iar pe aceste alcatuiri de roca magmatica, iguane tepoase, testoase uriase, de aproape 2 metri lungime, pinguini si lei de mare, cormorani nezburatori si albatrosi cu aripi imense, zeci de specii de pasarele care nu se gasesc decat aici, alcatuiesc acea fauna, fara seaman in lume, care a facut faima insulelor Galapagos.
Fascinatia fata de acest colt de lume se datoreaza, in buna masura, impresiilor transmise de cel mai vestit dintre naturalistii care le-au cercetat amanuntit: faimosul Charles Darwin. Ceea ce a vazut aici l-a impresionat puternic: el a fost primul care, patruns atat de farmecul straniu al acestor insule, cat si de exceptionalul interes stiintific generat de ele, si-a consemnat impresiile in scrierile lui, iar fascinatia resimtita de el s-a transmis, peste timp, generatiilor urmatoare. Citindu-i relatarile, multi sunt cuprinsi de o nevoie irepresibila de a vedea cu ochii lor ceea ce a vazut el, acel peisaj fantastic, acele plante uimitoare, acele animale incredibile pe care le-a privit el.
Insa Darwin nu s-a multumit sa le admire. Le-a cercetat, cu pasiune si rabdare metodica, totodata. Si, cercetandu-le, nu s-a multumit sa le descrie, caci a inteles ca aici era si altceva de aflat si de spus, ceva cu mult mai insemnat decat o simpla dare de seama asupra speciilor noi descoperite. De fapt, la ceva vreme dupa intoarcerea din expeditie, revazandu-si notele, a avut o adevarata revelatie: un nou camp al cunoasterii i s-a dezvaluit deodata, iar el l-a dezvaluit , mai departe, lumii.
Galapagos este locul in care Darwin a adunat dovezile cele mai solide in sprijinul marii sale idei, care a zgaltait din temelii conceptiile lumii de atunci: speciile de vietuitoare nu au existat de la inceput asa cum le vedem azi, ci au evoluat, sub presiunea selectiei naturale, adaptandu-se la medii diferite.
In Galapagos, de la o insula la alta, specii inrudite - dar diferite - de animale prezinta deosebiri de aspect si comportament care duc spre ideea ca, din una si aceeasi specie, care a populat initial regiunea, au derivat mai multe; traind in mediul izolat al unei insule, o populatie de animale a ajuns, incet-incet, sa se deosebeasca de alta, de pe alta insula la fel de izolata. Fiecare si-a urmat calea sa.
Cintezele din Galapagos, cu ciocurile lor de diverse forme - exista 13 specii diferite, aproape cate una pentru fiecare insula, - au devenit celebre ca ilustrare a principiului selectiei naturale, in conditii de izolare reproductiva, care caracterizeaza procesul speciatiei - formarea de noi specii. Ce inseamna asta? O populatie de animale dintr-o anumita specie este, la un moment dat, impartita - in doua, sa zicem, pentru a simplifica: apare o bariera naturala, de pilda un brat de mare sau un lant de munti, care separa cele doua populatii.
In timp, de o parte si de alta a barierei, cele doua populatii vor evolua independent; fiecare va merge pe propriul sau drum evolutiv, in functie de conditiile de mediu si, dupa milioane de ani de dezvoltare separata, intre cele doua vor mai exista inca asemanari (atat cat sa ne dam seama ca au un stramos comun), dar si atat de multe deosebiri, incat indivizi din populatia 1 nu se vor putea imperechea cu indivizi din populatia 2, pentru a produce urmasi: s-au format doua specii diferite. Bineinteles, e un proces foarte indelungat - in functie si de rapiditatea cu care se succed generatiile, poate dura milioane de ani.
Uriasele testoase din Galapagos au si ele infatisari diferite - forma carapacei deosebeste populatiile intre ele. Cel ce studiaza aceste reptile surprinde, de fapt,evolutia in actiune, fenomenul speciatiei - formarea speciilor noi - in plina desfasurare. Desi e vorba despre o singura specie de testoasa gigantica, ea s-a diferentiat, deja, in cel putin 10 subspecii (atatea exista azi, dar unii cercetatori considera ca au existat 12 sau chiar 15, dintre care unele au disparut). Fiecare dintre insulele Santiago, Santa Cruz, San Cristobal, Pinzon si Espanola isi are subspecia sa (diferentirea s-a produs datorita izolarii fiecarei populatii pe cate o insula, caci aceste reptile sunt nu sunt bune inotatoare si nu pot strabate cu usurinta bratele de mare dintre insule) si exista cate o subspecie pentru fiecare dintre cei cinci vulcani principali ai insulei Isabela (cea mai mare din arhipelag); in cazul acestora din urma, ceea ce le-a izolat unele de altele si le permite sa evolueze independent sunt marile bariere de lava solidificata, formate in cursul eruptiilor si care impart, practic, insula, in mai multe "enclave".
Printre bolovanii cenusii, colturosi, - bucati de lava solidificata in forme brute, amenintatoare - un popor de soparle pare sa se fi intrupat si el din aceeasi lava. Si ele au in infatisare ceva aspru, zimtat si zgrunturos; pielea le e rugoasa si de aceeasi culoare cenusiu-negricioasa ca si bolovanii de roca vulcanica. Stand la soare pe tarmurile de piatra ale insulelor, par niste dragoni marunti, bizare forme de viata iesite dintr-o poveste cu balauri; doar talia lor mica nu-i face sa para mai infricosatori. Aceste iguane marine sunt unice printre soparle prin faptul ca se hranesc in apa oceanului, consumand plante marine.
Specia de uscat - iguana de Galapagos -mananca, in schimb, fructele cactusilor Opuntia care, aici, cresc in forme inalte, arborescente, niste aparitii vegetale ciudate care fac pereche cu bizarele aparitii din lumea animala.
Insa nu numai uscatul zgrunturos al insulelor e plin de forme de viata uimitoare, ci si marea din jur. O rezervatie biologica marina acopera o mare parte din apele arhipelagului, in incercarea de a proteja ecosistemele unice de aici. An de an, cercetatorii descopera specii noi de pesti si nevertebrate marine, inaintand, pas cu pas, in vastul necunoscut al lumii oceanice din jurul acestor insule.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.