Cauta:   

 

 
Din aceeasi categorie

 
  Ciudatenii ale lumii
2.162 vizite - 0 comentarii
adaugat de Ramona Bebu
 
  100 de ani din istoria Romaniei
1.421 vizite - 0 comentarii
adaugat de oanam
 
  Comorile pierdute ale lumii vechi.India
1.194 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Kim Jong Il - Personalitati care au marcat istoria lumii
1.170 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Istoria Matematicii - Documentar pe intelesul tuturor
7.945 vizite - 0 comentarii
adaugat de zizi
 
  Ioana D'Arc-Personalitati care au marcat istoria lumii
1.356 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Edgar Hoover Personalitati care au marcat istoria lumii
1.158 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  4/6.Tibet - Istoria unei tragedii | Partea 4 |
1.422 vizite - 0 comentarii
adaugat de hanul
 
  Cazul Orlov - Cea mai mare inselatorie din istoria KGB
414 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Istoria Irlandei - Cucerirea
1.490 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
 
recomandam

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

 
 
AnuntulVideo >> Cultura >> Istorie
 

 

Cum a influentat gastronomia istoria lumii

 
 
 
 
 
Adaugat de Cozana 14.05.2021  Adauga la favorite 287 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi )
   
 
Este cert ca primii reprezentanti ai speciei noastre, Homo sapiens, atunci cand au parasit Africa, au facut-o nu cu gandul de a construi zgarie-nori sau navete cosmice, ci dintr-un motiv cat se poate de banal… nevoia de hrana. Vanatorii au urmat turmele de salbaticiuni, atingand taramuri necunoscute si colonizand, incet-incet, intreaga planeta. Apoi, marile fluvii, Nilul, Tigrul, Eufratul, Indusul sau Iangtzi au oferit caminul ideal pentru primele societati agrare.

Marile inventii ale inceputului istoriei, marile razboaie din acea perioada, s-au realizat din nevoia de hrana. Iar prezentul poarta inca pecetea unor decizii istorice luate din motive pe care putini le-ar intui, preferintele culinare ale oamenilor. Unele dintre aceste episoade pot parea ilare, altele grave, insa nu incape indoiala ca au fost si sunt extrem de importante pentru ceea ce suntem noi astazi.

Razboaiele punice sau conflictul pentru grane
Din 264 i.Hr. si pana in 146 i.Hr, romanii si cartaginezii de origine feniciana s-au antrenat in conflicte surde, pe viata si pe moarte, pentru controlul asupra rutelor comerciale din Mediterana, conflicte cunoscute mai ales sub numele de razboaie punice. Inainte insa de a pomeni despre acestea, trebuie mentionat un aspect extrem de interesant vizavi de motivatia inceputului acestor conflicte.

gastronomie-istorie---stiinta-tehnica-2In lumea antica, in tot bazinul mediteraneean, dieta se baza pe trei alimente principale: painea, vinul si uleiul. Erau atat de importante incat multe popoare le considerau sacre, nu numai in religiile politeiste, cum ar fi cea greco-romana, ci chiar in cele monoteiste, precum iudaismul si crestinismul. Si toate aceste alimente se gaseau din belsug in Sicilia. Nu mai putin important, aurul pe care il genera comertul cu astfel de alimente era cat se poate de apetisant pentru orice stat cu pretentii de mare putere.

Astfel, in urma unui conflict al regelui grec al Siracuzei, Hieron al II-lea, cu mamertinii (fosti mercenari care ocupasera orasul Messina si il transformasera in baza de raiduri asupra asezarilor agricole), cei din urma, pentru a evita infrangerea, cer ajutorul Cartaginei. O propunere care se potrivea ca o manusa cu interesele puterii maritime din nordul Africii. Si, asa cum fac de obicei marile puteri, Cartagina a oferit ajutorul militar mamertinilor, dar nu s-a mai retras dupa aplanarea conflictului.

gastronomie-istorie---stiinta-tehnica-3Nemultumiti de noua situatie, mamertinii siau indreptat atentia catre un nou aliat, Roma. Ce nu stiau acestia era ca romanii priveau cu acelasi interes ca si cartaginezii insula din sudul Italiei. Urmarea? Se isca primul conflict romano-cartaginez.

Mamertinii sunt primii care dispar in urma conflictului, iar mai tarziu, istoria luptelor avea sa duca la exterminarea cartaginezilor si stergerea capitalei lor de pe fata pamantului. Romanii isi invingeau cel mai de temut rival si isi croiau drum spre cucerirea celei mai mari parti a lumii cunoscute de ei.

Laptele si sansa lui Columb
In anul 1003, doi exploratori scandinavi, Leif si Thorvald Erikson, ambii fii ai celebrului Erik cel Rosu, atingeau tarmul Americii de Nord, alaturi de un mic echipaj format din doar 35 de persoane, si aduceau compatriotilor lor povesti despre o lume extrem de bogata, in care se gaseau din abundenta lemn, somoni si vita de vie (ei numisera teritoriul nou descoperit „Vinland" – Tara vinului).

gastronomie-istorie---stiinta-tehnica-4Insa Leif, conducatorul expeditiei, nu era atat de interesat de infiintarea unei colonii, cat de ideea de a descoperi pamanturi noi pentru altii, asa ca se intoarcea dupa doar un an cu un transport de struguri si de lemn si isi petrecea restul anilor predicand invataturile crestine printre semenii sai din Groenlanda. Insa relatarile despre un taram atat de bogat aprindeau imaginatia altora.

Astfel, in anul 1010, Thorfinn Karlsefni, un alt explorator scandinav, porneste pe aceeasi ruta descrisa de fratii Erikson, catre Tara Vinului. Alaturi de el se afla si Freydis Eiriksdottir, sora lui Leif si a lui Thorvald Erikson. Expeditia, ai carei membri numarau de data aceasta 140 de indivizi, era una menita sa infiinteze o asezare permanenta, dupa modelul deja consacrat al colonistilor vikingi.

Thorfinn a gasit baza predecesorilor sai si a inceput sa extinda asezarea initiala. Pentru a evita conflictele cu nativii americani (botezati de europeni „Skraelings" – salbaticii), exploratorul scandinav a initiat o serie de schimburi comerciale cu acestia, primind piei de animale in schimbul unor tesaturi de culoare rosie de care amerindienii pareau extrem de interesati.

gastronomie-istorie---stiinta-tehnica-5Ceea ce a urmat este invaluit in ceata. Cel mai probabil, dupa ce terminasera toate tesaturile de culoare rosie, si cu nativii americani dorind inca sa faca schimburi, oamenii lui Thorfinn au avut lipsa de inspiratie sa le ofere acestora lapte. Nu aveau de unde sa stie ca nativii erau intoleranti la lactoza.

Cu dureri de stomac inca puternice si convinsi ca au fost victimele unei tentative de otravire, amerindienii ar fi atacat cu salbaticie tabara scandinava, silindu-i pe colonistii ramasi in viata sa se intoarca de unde venisera. A fost singura tentativa de a coloniza America de atunci si pana la Columb. De unde sa stie genovezul ca o simpla bardaca de lapte ii daduse sansa sa scrie istoria lumii?

Alcool, caviar si… ortodoxie
O marturie vie si extrem de interesanta despre o decizie care avea sa se dovedeasca hotaratoare inclusiv in geopolitica actuala vine din partea calugarului Nestor (1056 – 1114) si a cronicii sale privind istoria Rusiei kievene. Mai precis, de la momentul in care Vladimir Sviatoslavici cel Mare (958 – 1015), print al Rusiei kievene, a luat decizia inlaturarii paganismului slav si a adoptarii uneia dintre marile religii ale vremii.

gastronomie-istorie---stiinta-tehnica-6Insa nu era nicidecum o hotarare usoara, mai ales ca ambasadori din toate centrele religioase insistau ca Vladimir sa faca o alegere in acest sens. Pe de alta parte, Vladimir cel Mare cunostea obiceiurile poporului sau, ca de altfel si pe cele ale sale, iar acestea nu trebuiau trecute usor cu vederea. Dupa o consfatuire cu boierii sai, in anul 987, printul a trimis emisari care sa obtina informatiile necesare despre tot ceea ce il interesa vizavi de credintele religioase.

Iar prima intrevedere a avut-o cu emisarul care studiase Islamul. De la acesta afla ca musulmanii sunt „foarte tristi" si, mai important, interzic consumul de bauturi alcoolice si al carnii de porc. Erau doua motive care au facut imposibila orice sansa de adoptare a acestei religii de catre kieveni („Bautura este bucuria noastra, a tuturor rusilor. Noi nu putem exista fara aceasta placere" – remarca Vladimir cu aceasta ocazie).

Iudaismul a fost si el refuzat. In fond, evreii aveau cam aceleasi tabuuri ca si musulmanii. Despre hindusi se raspandisera zvonuri false cum ca ar fi canibali si, oricum, erau prea departe de rusi pentru a fi luati in seama. Mai ramaneau doua optiuni, crestinismul de tip roman sau cel bizantin. Romanii posteau insa prea mult, in viziunea emisarilor sai, in timp ce crestinii de la Constantinopol, desi posteau si ei, aveau dezlegari la peste in timpul postului, asa ca rusii ar fi putut sa se infrupte cu caviar chiar si atunci.

Un an mai tarziu, in anul 988, Vladimir se casatorea cu Ana, sora imparatului bizantin Vasile al II-lea, si poruncea tuturor locuitorilor din Rusia kieveana sa renunte la paganism si sa imbratiseze noua religie ortodoxa.

Un regat pentru un… condiment
Daca Ferdinand de Aragon si Isabela de Castilia ar fi stiut unde aveau sa duca Inchizitia spaniola si expulzarea non-crestinilor peste hotarele Spaniei, probabil ca l-ar fi inchis pe Torquemada intr-o manastire pentru tot restul zilelor sale. Nu au facut-o, asa ca marele inchizitor dominican s-a pus pe treaba cu un zel nemaiintalnit vreodata in analele inchizitiei.

Multi evrei si musulmani au fost torturati si ucisi, deposedati de averi sau convertiti cu forta la crestinism. Multi altii au parasit Spania si si-au indreptat pasii catre cea mai toleranta tara europeana, Olanda. Iar aportul lor la o economie deja infloritoare s-a facut simtit relativ repede. Intr-o perioada in care monarhii europeni alegeau sa se lupte cu biserica sau intre ei, Olanda protestanta era deschisa pentru afaceri. Olandezii i-au inlocuit pe venetieni si pe florentini ca bancheri internationali.

gastronomie-istorie---stiinta-tehnica-7Bursa de Valori, numita Bourse, a fost creata la Amsterdam la jumatatea secolului al 16-lea. In 1609, se deschidea Banca Amsterdam, cu o sectie dedicata schimbului valutar international, cu un sistem de scriere a cecurilor inventat de arabi si cu garantia guvernului asupra sigurantei depozitelor (fapt intalnit in SUA, ca un exemplu, de abia in 1933). Florinul devenise moneda de circulatie internationala, iar Olanda controla comertul international cu zahar, cafea, sclavi, vin, sare, pietre pretioase, cereale, aur sau argint.

Insa cea mai importanta contributie la bunastarea olandezilor venea din Insulele Mirodeniilor, azi Indonezia. Nu e de mirare ca olandezii au infiintat Compania Olandeza a Indiilor de Est in 1602, la doar doi ani dupa Compania Britanica a Indiilor de Est, avand, practic, acelasi scop… comertul cu mirodenii. Compania olandeza devine repede un adevarat stat in stat. Batea moneda, incheia tratate internationale si conducea o armata proprie.

La scurt timp dupa infiintate, compania rupe monopolul portughez, care dura de aproape un secol, asupra unui condiment extrem de valoros, nucsoara, un condiment care se gasea doar pe trei mici insule indoneziene. Valoarea sa a crescut si mai mult atunci cand medicii vremii au recomandat nucsoara ca unic tratament pentru ciuma. Cum ciuma bubonica tocmai lovise Europa, este usor de inteles modul in care preturile au explodat literalmente.

gastronomie-istorie---stiinta-tehnica-8Anglia nu vroia sa ii lase sa scape o asemenea ocazie, dar confruntarea cu Olanda parea una costisitoare, asa ca navigatorii britanici au ales o alta cale. Hartile vremii aratau ca exista un drum nou catre Indiile de Est, prin nordul Norvegiei, apoi catre est. Mare greseala. Mai toti marinarii care s-au incumetat la o asemenea expeditie au murit infometati sau degerati. Ramanea astfel o singura solutie, razboiul.

In confruntarea dintre Anglia si Olanda, olandezii au iesit invingatori. Astfel ca au luat partea leului, ceea ce atunci parea bucata ca mai buna a afacerii, insulele cu nucsoara. Pentru a nu isi umili prea mult adversarii, si sperand intr-o colaborare viitoare, olandezii au ales sa cedeze o colonie americana fara de valoare, New Amsterdam, catre invinsi. Iar englezii, pentru a pastra o farama de orgoliu, i-au schimbat numele. I-au spus simplu… New York.

Revolutia painii
Este evident ca, la fel ca si in cazurile prezentate pana acum, gastronomia si preferintele culinare au reprezentat motive importante in luarea unor decizii hotaratoare in istoria lumii. Sigur ca nu au fost singurele argumente, insa importanta lor este de netagaduit. Insa, in ceea ce priveste Revolutia Franceza, in mod clar aceasta nu poate fi separata de gastronomie.

gastronomie-istorie---stiinta-tehnica-9La sfarsitul secolului al 18-lea, francezii erau descrisi oriunde in Europa ca „panivori" – mancatori de paine – si pe buna dreptate. Nu numai ca painea reprezenta alimentul de baza al populatiei, dar era si un motiv de mandrie nationala. Painea frantuzeasca trebuia sa fie cea mai buna din lume.

Tensiuni intre brutari si populatie existasera cu peste 100 de ani inaintea Revolutiei Franceze, iar statul se vedea nevoit sa controleze productia de paine pentru a evita revoltele spontane. Brutarii erau asadar functionari publici, iar politia controla productia de paine, cel mai important aspect fiind ca aceasta sa nu se opreasca.

Atunci cand speculantii au ascuns cantitati mari de drojdie pentru a da impresia unei lipse a acestui ingredient si pentru a creste artificial pretul painii, politia a intervenit in forta. Au fost efectuate razii in casele tuturor comerciantilor de drojdie, marfa a fost confiscata si trimisa in brutarii, iar speculantii aruncati in beciurile Bastiliei.

gastronomie-istorie---stiinta-tehnica-11Un brutar avea nevoie de permisiunea politiei pentru a-si schimba meseria, dar se bucura si de anumite avantaje. Fiecare primea un livret cu ajutorul caruia putea inchiria o camera la un hotel sau putea manca la o taverna, fara sa mai plateasca. Atat de importanta era productia de paine.

Painea trebuia sa fie alba, pufoasa, si sa aiba o anumita consistenta si greutate. Mai mult, fiecare brutar trebuia sa isi inscriptioneze numele pe fiecare paine pentru a se evita comercializarea painii contrafacute. Iar un muncitor francez platea, in medie, jumatate din leafa zilnica numai pe paine.

In anul 1775, o demonstratie de amploare a avut loc pe strazile Parisului, atunci cand locuitorii viitorului Oras al Luminilor au primit paine neagra in loc de paine alba. Brutarii schimbasera drojdia clasica cu drojdie de bere, una care facea coca mai usor de prelucrat si care permitea painii sa se coaca mai repede. Brutarii aproape au fost linsati, desi nu o data politistii lasasera clientii nemultumiti, in special femeile, sa bata public brutarii necinstiti.

Painea francezilor avea nevoie si de sare. Iar guvernul francez, intr-o vesnica dorinta de a colecta fonduri, a impus o neinspirata taxa pe sare (Gabelle), taxa ce privea numai patura mijlocie si cea saraca a populatiei. Pretul painii a crescut simtitor, devenind echivalentul a aproape 90% din salariul zilnic al unui muncitor. In alte cazuri, pretul a ramas la fel, dar calitatea painii a scazut, iar asta era o ofensa de neiertat pentru francezi.

Colectorii taxelor se dedau la abuzuri greu de imaginat. Intrau in casele celor saraci chiar si pe timpul noptii, perchezitionau locuintele si ii fortau pe cei simpli sa plateasca taxe uriase pentru folosirea sarii. Cei care nu putea plati isi pierdeau putina avere si erau aruncati in inchisori. Cum foametea si violenta publica riscau sa escaladeze, regele Ludovic al XVI-lea a convocat o adunare generala a tuturor claselor sociale.

Cei care doreau schimbarea politicilor fiscale au fost asezati in stanga, moderatii in centru, in timp ce nobilii conservatori s-au pozitionat in dreapta. A fost doar o sarada pentru ca nobilii detineau toata puterea si astfel nimic nu s-a schimbat. Pe 14 iulie 1789, bazandu-se si pe zvonurile ca regele a mobilizat armata pentru a instaura ordinea in randul populatiei, oamenii au luat cu asalt Bastilia.

gastronomie-istorie---stiinta-tehnica-10Trei luni mai tarziu, pe 6 octombrie 1789, painea a disparut din pietele Parisului. A fost picatura care a umplut paharul. O multime furioasa s-a indreptat spre Versailles, acolo unde garzile s-au aliat cu revolutionarii. Familia regala a fost arestata si inchisa la Bastilia. In drumul spre inchisoare, multimea ii ironiza pe rege, regina si Delfin cantand: „Brutarul, sotia brutarului si fiul acestora".

In ciuda unei tentative de a evada la 21 iulie 1791, Ludovic al XVI-lea si Maria Antoaneta au fost capturati aproape de granita cu Austria, adusi la Paris si executati. Francezii nu uitasera niciodata ca regina, chiar daca informatia s-a dovedit ulterior falsa, le spusese celor trimisi sa o anunte ca oamenii nu mai au paine: „Lasa-i sa manance cozonac!" (In original, briose).


 

Semnaleaza o problema

 

* Nota: Filmele cu / fara subtitrare sunt preluate din youtube.com
  Introdu codul din imagine

Trimite

 
 
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.