Din aceeasi categorie
|
Palatul Buckingham: Interioarele partea III 336 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Palate de Poveste - Palatul Ghica 1.009 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Palatul Cretulescu 507 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Maurice Boitel 1.472 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
. Casa Vernescu sau Casa Lens-Vernescu. 1.071 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Casa Monteoru / Fosta Casa a Scriitorilor 1.469 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
PALATUL KOLOMNA RUSIA 1.467 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Palatul Ghika 562 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Palatul Sutu -Bucuresti 608 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Palatul Cec, o poveste de Bonton 514 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Arta
Case cu blazon - Palatul Maurice Blank
| Adaugat de Cozana | 12.05.2020 |  Adauga
la favorite |
634 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favorite“Recunoscut drept Palatul Maurice Blank, asadar resedinta a unuia dintre cei mai importanti bancheri ai Romaniei moderne, cladirea de la intersectia strazilor Tudor Arghezi si Blanduziei lua fiinta in 1891, sub viziunea primului ei proprietar, din mana si proiectul celebrului arhitect elvetian Louis Pierre Blanc (1860 – 1903).
Proiectant al unor importante cladiri publice romanesti, ca Palatul Ministerului Agriculturii, Palatul Facultatii de Medicina, Sediul Universitatii din Iasi sau Institutul Victor Babes, Louis Blanc a lasat in urma si o serie importanta de resedinte private, transformand definitiv imaginea Bucurestiului de la 1900 (pana astazi).
Cu un plan proiectat in forma literei „L", cu 2.500 metri patrati construiti in cele 50 de camere si cu o gradina generoasa decorata cu pini si fantana arteziana, palatul Maurice Blank devenea un reper arhitectural al resedintelor particulare din preajma Universitatii.
In anul 1934 palatul era cumparat de catre avocatul si omul politic Eduard Mirto, cel care avea sa fie ultimul proprietar de drept pana la venirea Comunismului. Eduard Mirto era cel care initia legaturile intre palatul Blank si Ambasada Statelor Unite, inchiriind imobilul in cursul anului 1939, dupa efectuarea unor lucrari autorizate de renovare si consolidare („reparatiuni radicale"), modernizare (introducerea incalzirii centrale, instalatii sanitare) si extindere in zona fatadei secundare, chiar in pragul izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial, acesta avea sa ramana pana in 2011 drept celebrul sediu al Ambasadei SUA, reintrand astazi in circuitul privat drept una din capodoperele arhitecturale ale Bucurestiului."
Oana Marinache si Cristian Gache, „Louis Pierre Blanc. O planseta elvetiana in serviciul Romaniei", editura Istoria Artei, 2014
Proiectant al unor importante cladiri publice romanesti, ca Palatul Ministerului Agriculturii, Palatul Facultatii de Medicina, Sediul Universitatii din Iasi sau Institutul Victor Babes, Louis Blanc a lasat in urma si o serie importanta de resedinte private, transformand definitiv imaginea Bucurestiului de la 1900 (pana astazi).
Cu un plan proiectat in forma literei „L", cu 2.500 metri patrati construiti in cele 50 de camere si cu o gradina generoasa decorata cu pini si fantana arteziana, palatul Maurice Blank devenea un reper arhitectural al resedintelor particulare din preajma Universitatii.
In anul 1934 palatul era cumparat de catre avocatul si omul politic Eduard Mirto, cel care avea sa fie ultimul proprietar de drept pana la venirea Comunismului. Eduard Mirto era cel care initia legaturile intre palatul Blank si Ambasada Statelor Unite, inchiriind imobilul in cursul anului 1939, dupa efectuarea unor lucrari autorizate de renovare si consolidare („reparatiuni radicale"), modernizare (introducerea incalzirii centrale, instalatii sanitare) si extindere in zona fatadei secundare, chiar in pragul izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial, acesta avea sa ramana pana in 2011 drept celebrul sediu al Ambasadei SUA, reintrand astazi in circuitul privat drept una din capodoperele arhitecturale ale Bucurestiului."
Oana Marinache si Cristian Gache, „Louis Pierre Blanc. O planseta elvetiana in serviciul Romaniei", editura Istoria Artei, 2014
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.