Din aceeasi categorie
|
1/5.Istoria Indiei - Documentar BBC / Partea 1 2.541 vizite - 0 comentarii adaugat de Documentar |
||||||||||||||||||
|
5/5..Istoria Indiei - Documentar BBC / Partea 5 2.374 vizite - 0 comentarii adaugat de Documentar |
||||||||||||||||||
|
3/5..Istoria Indiei - Documentar BBC / Partea 3 2.137 vizite - 0 comentarii adaugat de Documentar |
||||||||||||||||||
|
4/5..Istoria Indiei - Documentar BBC / Partea 4 1.876 vizite - 0 comentarii adaugat de Documentar |
||||||||||||||||||
|
2/5..Istoria Indiei - Documentar BBC / Partea 2 1.619 vizite - 0 comentarii adaugat de Documentar |
||||||||||||||||||
|
6. Povestea Indiei - un uimitor documentar BBC 4.088 vizite - 0 comentarii adaugat de charles |
||||||||||||||||||
|
5. Povestea Indiei - un uimitor documentar BBC 2.406 vizite - 0 comentarii adaugat de charles |
||||||||||||||||||
|
2. Povestea Indiei - un uimitor documentar BBC 2.233 vizite - 0 comentarii adaugat de charles |
||||||||||||||||||
|
3. Povestea Indiei - un uimitor documentar BBC 2.076 vizite - 0 comentarii adaugat de charles |
||||||||||||||||||
|
4. Povestea Indiei - un uimitor documentar BBC 1.943 vizite - 0 comentarii adaugat de charles |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Istoria Cruciadelor - Documentar BBC / Episod 2
| Adaugat de TUDOR | 28.04.2020 |  Adauga
la favorite |
653 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteIn total 30 000 de oameni reuniti la Constantinopol in 1097. Nu vorbesc aceeasi limba, dar francezii fiind mai numerosi, li se va spune franci. Patrunzand in Asia, vor cuceri mai intai Niceea, apoi Antiohia. Din cauza rezistentei adversarilor si a rivalitatilor dintre conducatori, cruciadele inainteaza lent.
In iunie 1099 asediaza Ierusalimul. Cu un an inainte, egiptenii smulsesera orasul tucilor. Ei sunt asadar cei care vor suporta socul. La 13 iulie, un prim asalt esueaza. Doua zile mai tarziu, la 15 iulie 1099, orasul cade in mainile crestinilor. Este un iures. Cronicarii evoca un rau de sange urcand pana la genunchii cailor. Formula este hiperbolica: nu trebuie s-o interpretam literal, asa cum fac manulalele scolare care dau un numar de victime superior populatiei din Ierusalim.
Prin urmare, se ucide. Se si jefuieste. Si in aceasta chestiune, cruciatii nu fac decat sa se conformeze uzantelor epocii. Ca urmare a unui reflex omenesc, ei cred ca au dreptul la o gratificare ca recompensa pentru vitejie. Sa ne imaginam doar ce putea insemna, in secolul al XI-lea, o calatorie pe jos sau calare, din Auvergne sau Lorraine, pana in Palestina! Mii de km de parcurs, urmand un traseu nesigur, de-a lungul unor regiuni ostile, infruntand foamea si setea, pentru a se indrepta spre o tara despre care cruciatii nu stiau nimic. Pentru oamenii din popor, era aventura absoluta. Pentru seniori, riscul era acelasi, dar era costisitor: trebuiau sa-si intretina din fonduri proprii atat companiile, cat si pe saracii care ii urmau.
Nu setea dupa bunuri materiale a determinat deci primele cruciade, ci devotiunea. O asemenea intreprindere presupunea ruptura totala cu vechile obieciuri, renuntarea la universul familiar, „Asta-i vointa lui Dumnezeu!" exclamau ei. Strigatul este un act de credinta. „Cruciada, afirma Jean Richard, a fost, pentru nenumarati crestini, ocazia sa-si traiasca propria credinta nu cu usurinta, ci sub incercarea suferintelor si a mortii". Primii cruciati erau penitenti a caror motivatie initiala era de ordin spiritual. Partea lumeasca va veni abia apoi.
Cele opt cruciade: graul si neghina
Dupa cucerirea Ierusalimului, se intemeiaza un regat latin. Conducerea lui e preluata de Godefroi de Bouillon, sub titlul de „aparator al Sfantului Mormant". La moartea sa, in 1100, ii va lui locul fratele sau, Baudouin. Sunt intemeiate si alte state crestine: principatul Antiohiei, comitatul de Edessa si comitatul de Tripoli. Or, intemeierea acestora nu figureaza in planurile initiale ale papei.
Dupa elanul mistic, isi face aparitia o alta logica: o logica politica, militara. Iata de ce termenul generic de cruciada e inselator. El acopera evenimente care s-au desfasurat timp de aproape doua secole (din 1095 pana la 1270) si care au fost determinate, fiecare, de circumstante in care interesele pamantesti atarna greu: cu atat mai rau pentru legenda aurita a crestinatatii in mars.
Indata dupa cucerirea Ierusalimului, pelerinii, cavaleri sau oameni simpli, se intorc in numar mare in Europa. Asezarile latine nu vor fi niciodata colonii foarte populate: francii care raman in acest locuri sunt izolati. Pentru a suplini lipsa efectivelor si pentru a proteja principatele crestine si pelerinajele venite din Occident, sunt intemeiate ordine de calugari-soldati: ospitalierii, in 1133, templierii in 1118.
In iunie 1099 asediaza Ierusalimul. Cu un an inainte, egiptenii smulsesera orasul tucilor. Ei sunt asadar cei care vor suporta socul. La 13 iulie, un prim asalt esueaza. Doua zile mai tarziu, la 15 iulie 1099, orasul cade in mainile crestinilor. Este un iures. Cronicarii evoca un rau de sange urcand pana la genunchii cailor. Formula este hiperbolica: nu trebuie s-o interpretam literal, asa cum fac manulalele scolare care dau un numar de victime superior populatiei din Ierusalim.
Prin urmare, se ucide. Se si jefuieste. Si in aceasta chestiune, cruciatii nu fac decat sa se conformeze uzantelor epocii. Ca urmare a unui reflex omenesc, ei cred ca au dreptul la o gratificare ca recompensa pentru vitejie. Sa ne imaginam doar ce putea insemna, in secolul al XI-lea, o calatorie pe jos sau calare, din Auvergne sau Lorraine, pana in Palestina! Mii de km de parcurs, urmand un traseu nesigur, de-a lungul unor regiuni ostile, infruntand foamea si setea, pentru a se indrepta spre o tara despre care cruciatii nu stiau nimic. Pentru oamenii din popor, era aventura absoluta. Pentru seniori, riscul era acelasi, dar era costisitor: trebuiau sa-si intretina din fonduri proprii atat companiile, cat si pe saracii care ii urmau.
Nu setea dupa bunuri materiale a determinat deci primele cruciade, ci devotiunea. O asemenea intreprindere presupunea ruptura totala cu vechile obieciuri, renuntarea la universul familiar, „Asta-i vointa lui Dumnezeu!" exclamau ei. Strigatul este un act de credinta. „Cruciada, afirma Jean Richard, a fost, pentru nenumarati crestini, ocazia sa-si traiasca propria credinta nu cu usurinta, ci sub incercarea suferintelor si a mortii". Primii cruciati erau penitenti a caror motivatie initiala era de ordin spiritual. Partea lumeasca va veni abia apoi.
Cele opt cruciade: graul si neghina
Dupa cucerirea Ierusalimului, se intemeiaza un regat latin. Conducerea lui e preluata de Godefroi de Bouillon, sub titlul de „aparator al Sfantului Mormant". La moartea sa, in 1100, ii va lui locul fratele sau, Baudouin. Sunt intemeiate si alte state crestine: principatul Antiohiei, comitatul de Edessa si comitatul de Tripoli. Or, intemeierea acestora nu figureaza in planurile initiale ale papei.
Dupa elanul mistic, isi face aparitia o alta logica: o logica politica, militara. Iata de ce termenul generic de cruciada e inselator. El acopera evenimente care s-au desfasurat timp de aproape doua secole (din 1095 pana la 1270) si care au fost determinate, fiecare, de circumstante in care interesele pamantesti atarna greu: cu atat mai rau pentru legenda aurita a crestinatatii in mars.
Indata dupa cucerirea Ierusalimului, pelerinii, cavaleri sau oameni simpli, se intorc in numar mare in Europa. Asezarile latine nu vor fi niciodata colonii foarte populate: francii care raman in acest locuri sunt izolati. Pentru a suplini lipsa efectivelor si pentru a proteja principatele crestine si pelerinajele venite din Occident, sunt intemeiate ordine de calugari-soldati: ospitalierii, in 1133, templierii in 1118.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.