Cauta:   

 

 
Din aceeasi categorie

 
  Casa de Hohenzollern
1.093 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Georg Friedrich Wilhelm Hegel
1.412 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Friedrich Nietzsche / Documentar biografic
1.034 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Camille Saint-Saens - Compozitor francez (1835 - 1921)
1.311 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Friedrich Engels
977 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Camera de Chihlimbar a lui Petru cel Mare
960 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Friedrich Hegel
327 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Friedrich August von Hayek - laureat al Premiului Nobel
1.098 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Voltaire,
821 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Georg Wilhelm Friedrich Hegel
1.206 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
 
recomandam

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

 
 
AnuntulVideo >> Cinema >> Stiinta, documentare
 

 

Friedrich Schiller

 
 
 
 
 
Adaugat de Cozana 27.02.2020  Adauga la favorite 318 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi )
   
 
Johann Christoph Friedrich von Schiller (n.10 noiembrie 1759, Marbach am Neckar, Baden-Wurttemberg - d. 9 mai 1805, Weimar), innobilat in anul 1802, a fost un poet si dramaturg german, considerat unul din „printii poeziei germane".

Schiller s-a nascut in familia unui felcer din Marbach am Neckar in ducatul Wurttemberg din sudul Germaniei, care devine mai tarziu administrator al gradinilor curtii ducale. In 1773, la varsta de 14 ani, tanarul Schiller este inrolat la ordinul ducelui Karl Eugen in Academia Militara, institutie cu cel mai desavarsit spirit cazon, unde se va forma spiritul rebel al viitorului poet. Dupa opt ani incepe studiul medicinei, devenind in 1780 medic militar al unui regiment din Wurttemberg, dupa ce sustinuse o dizertatie cu titlul Uber den Zusammenhang der tierischen Natur des Menschen mit seiner geistigen („Despre relatia dintre natura animala si cea spirituala a omului").





Schiller ca medic militar al regimentului de grenadieri „Auge", 1781/1782. Tablou de Philipp Friedrich Hetsch
Inca din adolescenta se simtea atras de literatura, in special de genul dramatic. Lecturile preferate vor fi Shakespeare, J.-J. Rousseau si poetii germani apartinand miscarii Sturm und Drang („Furtuna si Avant"). Curentul romantic german cu acest nume, dupa titlul unei drame de Klinger, a influentat inceputurile literare ale lui Schiller, al carui spirit nonconformist gaseste ecou in framantarile sociale ale timpului.

In 1781 publica drama Die Rauber („Hotii"), jucata cu succes un an mai tarziu la teatrul din Mannheim, deschizandu-i drumul spre celebritate.





Schiller citind din drama sa „Hotii" in padurea Bopser. Schita de Viktor von Heideloff
Profund romantica, povestea celor doi frati cu caractere diferite exceleaza prin ilustrarea unor pasiuni puternice pe fundalul luptei dintre doua morale si doua ideologii. Spiritul revoltat al poetului are de infruntat initial reticentele autoritatilor, prin caracterului subversiv al dramei, dar succesul la public va infrange orice oprelisti. Datorita ideilor revolutionare din piesa Hotii, Schiller va fi numit in 1792 cetatean de onoare al Republicii Franceze. Schiller publica intre timp si alte lucrari cu carater radical si este silit sa emigreze in afara ducatului, fiind gazduit de un prieten din Thuringen. In anii 1783-1784 este numit poet al teatrului din Mannheim, unde insceneaza piesele sale Conjuratia lui Fiesco, si Kabale und Liebe („Intriga si iubire"), ultima reprezentata cu succes rasunator. In 1785 editeaza revista Rheinische Thalia si, sub impulsul unui elan plin de optimism, scrie poezia Zur Freude („Catre bucurie"), care va fi transpusa muzical de Beethoven in finalul Simfoniei a IX-a, devenita imn al Uniunei Europene.

In 1787 se stabileste la Weimar, primind functia de consilier la curtea ducelui Karl August. Aceasta ultima perioada a vietii sale este marcata de stransa prietenie cu Goethe, o perioada clasicista. Caracteristica acesteia, drama Don Carlos etaleaza un limbaj mai stapanit, ferit de exploziile verbale. Dati libertate gandirii, replica marchizului de Posa, sintetizeaza noul principiu calauzitor al navalnicului poet de odinioara.

Teoretician al idealismului in estetica, Schiller atribuia artei, literaturii si teatrului un rol fundamental in emanciparea omului, vorbind despre „cel de al treilea imperiu vesel al jocului si aparentelor". Aceasta conceptie este teoretizata in lucrarea Briefe uber die asthetische Erziehung des Menschen („Scrisori despre educatia estetica a omului", 1795). Este numit profesor la Universitatea din Jena (1789).

In 1790 se casatoreste cu Charlotte von Lengefeld, munceste mult si se imbolnaveste, devenind incapabil sa-si desavarseasca proiectele literare. Ducele de Weimar il salveaza, asigurandu-i o pensie.

In 1794 editeaza publicatia Die Horen, unde va colabora si Goethe. Prietenia celor doi va ramane unica in istoria literaturii. Individualitatile lor puternice se completau reciproc, spiritul speculativ, care pornea de la ideea de unitate, al lui Goethe si cel intuitiv, pornind de la varietate, al lui Schiller se intalneau la jumatatea drumului, cum avea sa scrie Schiller in studiul Uber die naive und sentimentalische Dichtung („Despre poezia naiva si cea sentimentala", 1796). La indemnul lui Goethe, Schiller se intoarce - dupa zece ani de studii si publicistica - la poezie si drama.

Dupa 1799 apar dramele Wallenstein, Maria Stuart, Die Jungfrau von Orleans („Fecioara din Orleans"), Die Braut von Messina („Mireasa din Messina"), Wilhelm Tell.

In vara anului 1804, Schiller se imbolnaveste din nou si moare la Weimar, la 9 mai 1805


 

Semnaleaza o problema

 

* Nota: Filmele cu / fara subtitrare sunt preluate din youtube.com
  Introdu codul din imagine

Trimite

 
 
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.