Din aceeasi categorie
|
Cine sunt irlandezii? 117 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Origini si mituri antice din AFGANISTAN 295 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
O Istorie a Naturii (Geneza 3/4) 1.510 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
O Istorie a Naturii (Geneza 1/4) 1.381 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
O Istorie a Naturii (Geneza 2/4) 1.353 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
O Istorie a Naturii (Geneza 4/4) 1.294 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Comorile bijuteriilor franceze 150 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Mit si istorie: Maria Tanase(II) 610 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Mit si istorie: Maria Tanase(III)- 625 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Japonia 1500 de istorie 332 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Palinca. Origini si istorie.
| Adaugat de Cozana | 10.12.2018 |  Adauga
la favorite |
363 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteIn spatiul mediteranean exista o civilizatie a maslinilor urmata mai la nord, in Balcani si Europa centrala, de una a prunilor. Ele sunt apropiate prin cultura vitei de vie ale carei limite septemtrionale corespund cu extiderea poamelor violacee.
Prima mentiune documentara despre existenta cazanelor de fabricat o bautura alcoolica distilata pe teritoriul Romaniei pare sa dateze din 1332. Cei care au adus mestesugul distilarii ar putea fi calugarii cistercieni. Prima bautura amintita si cu consum mai raspandit in evul mediu este vinarsul. In Letopisetul Tarii Moldovei pana la Aron Voda, atunci cand se descrie a doua domnie a lui Petru Rares (1541-1546) “nemica de alta nu-i era grija numai cu toata casa sa a petrece in ospete si in dezmierdaciuni". Petru Voda prefera vinul fie din viile moldovenesti, fie cel primit de peste munte, printre delicatese, saleurile si taria de vin trimisa din Ardeal, adica vinarsul.
In partile vestice ale Transilvaniei sunt amintite prunistile si cazanele de palinca in mai multe conscrieri medievale. Cazanele de arama facute de tiganii nomazi costau foarte mult si astfel intr-un sat erau doar cateva caldari, in functie de nevoile de consum. Un registru din 1773 cuprinzand sudul Bihorului precizeaza unul sau mai multe cazare in fiecare sat. Intre acestea se disting Finisul cu 12 palincarii, Negru, tot cu 12, Baita cu 8, Tarcaia cu 11,Totoreni 6, Sustiu 6, Campanii de Sus 5, Meziad 4, Remetea 4, Rieni 4, Bradet 3, Campanii de jos 3, Cusuis 3. Conscriptia arata si faptul ca satele maghiare, mai instarite in acea perioada, cu acces mai facil la piata, detineau mai multe palincarii. La 1779, pe Crisul Repede, aproape 30% din veniturile fiscale obtinute din domeniul Alesd se datorau crasmaritului, existand trei hanuri plasate pe drumul spre Transilvania, la Alesd, Auseu si Negreni, unde se vindea vin din viile alodiale sau de la cazanul de tuica (Domus Crematoria) al fiscului situat la Alesd.
Palinca este o bautura cunoscuta sub aceasta denumire la romani, maghiari, sarbi. si slovaci. La austrieci, cehi si sloveni bautura se numeste palenka, sau paljenka. In mai multe limbi termenul defineste o bautura spirtoasa alta decat vinarsul (maghiara: egett-bor, sarba – vinjac) obtinut din vin, drojdie, in general din struguri. Etnologul Ioan Godea este de parere ca termenul palinca a aparut prima data in arealul romanesc in Satmar-Salaj-Bihor, o zona cu o traditie pomicola extem de veche mai ales in ceea ce priveste numarul si varietatile de prun. Pentru etnograful Boris Zdreciuc Romania nu se poate imparti decat intre doua mari provincii: Nordul Palincii si Sudul Tuicii. In legatura cu procesul de distilare un fapt este clar. Cu cat taria este mai inalta cu atat se diminueaza aromele. Deosebirea intre tuica si palinca este data de margele care nu apar decat la distilatele peste 45 de grade.
Palinca se “fierbe"cand borhotul de fructe are fermentatia maxima si un miros caracteristic la (2-6 saptamani dupa culegere). Se distileaza la foc domol intre 1 si 2 ore la un cazan de 140 de litri. La inceput iese “aramita" care nu se amesteca nici cu “fruntea" nici cu “coada" ci se pune deoparte. Apoi iese partea cu cel mai mult alcol si se fierbe pana la “coada" care are 17 grade. Cele doua parti amestecate dau taria “tuicii", intre 30 si 35 de grade. Pentru palinca tuica se mai intoarce o data. Distilatul se depoziteaza in butoi, de preferinta nou, cu doage uscate. Cu cat dureaza mai mult invechirea cu atat buchetul este mai placut. Perioda de maturare dureaza aproximativ un an de la nastere, cum se exprima Ioan Godea. Apoi se scoate din butoi si se trage la sticle sau damigene cu dopuri de pluta. De obicei abia in al doilea an taria dobandeste maturitatea deplina. Atunci pot fi stabilite patru valente pentru calitate: 1. gust si tarie, 2. parfum, 3. aroma si fructuozitate, 4. culoare si finete.
Bautura poate fi consumata la temperatura optima de 18-20º, dar si mai rece. In unele parti este “arsa" si amestecata cu zahar topit. Pentru fiert este folosita de obicei tuica. Pana spre epoca moderna bauturile se fierbeau in vase de tip trepied (cu trei picioare). Marturisesc ca pana la cartea domnului Ioan Godea nu am stiut la ce foloseau multe dintre sutele de de cioburi “cu picioare" si manere masive pe care le scoteau arheologii din cetatea Oradea. Rostul acestora era sa tina bautura incalzita in zilele de iarna.
Datele au fost culese din:
Ioan Godea, Din etnologia cumpatarii : palinca, tuica si vinarsul la romani, Bucuresti, 2005.
Prima mentiune documentara despre existenta cazanelor de fabricat o bautura alcoolica distilata pe teritoriul Romaniei pare sa dateze din 1332. Cei care au adus mestesugul distilarii ar putea fi calugarii cistercieni. Prima bautura amintita si cu consum mai raspandit in evul mediu este vinarsul. In Letopisetul Tarii Moldovei pana la Aron Voda, atunci cand se descrie a doua domnie a lui Petru Rares (1541-1546) “nemica de alta nu-i era grija numai cu toata casa sa a petrece in ospete si in dezmierdaciuni". Petru Voda prefera vinul fie din viile moldovenesti, fie cel primit de peste munte, printre delicatese, saleurile si taria de vin trimisa din Ardeal, adica vinarsul.
In partile vestice ale Transilvaniei sunt amintite prunistile si cazanele de palinca in mai multe conscrieri medievale. Cazanele de arama facute de tiganii nomazi costau foarte mult si astfel intr-un sat erau doar cateva caldari, in functie de nevoile de consum. Un registru din 1773 cuprinzand sudul Bihorului precizeaza unul sau mai multe cazare in fiecare sat. Intre acestea se disting Finisul cu 12 palincarii, Negru, tot cu 12, Baita cu 8, Tarcaia cu 11,Totoreni 6, Sustiu 6, Campanii de Sus 5, Meziad 4, Remetea 4, Rieni 4, Bradet 3, Campanii de jos 3, Cusuis 3. Conscriptia arata si faptul ca satele maghiare, mai instarite in acea perioada, cu acces mai facil la piata, detineau mai multe palincarii. La 1779, pe Crisul Repede, aproape 30% din veniturile fiscale obtinute din domeniul Alesd se datorau crasmaritului, existand trei hanuri plasate pe drumul spre Transilvania, la Alesd, Auseu si Negreni, unde se vindea vin din viile alodiale sau de la cazanul de tuica (Domus Crematoria) al fiscului situat la Alesd.
Palinca este o bautura cunoscuta sub aceasta denumire la romani, maghiari, sarbi. si slovaci. La austrieci, cehi si sloveni bautura se numeste palenka, sau paljenka. In mai multe limbi termenul defineste o bautura spirtoasa alta decat vinarsul (maghiara: egett-bor, sarba – vinjac) obtinut din vin, drojdie, in general din struguri. Etnologul Ioan Godea este de parere ca termenul palinca a aparut prima data in arealul romanesc in Satmar-Salaj-Bihor, o zona cu o traditie pomicola extem de veche mai ales in ceea ce priveste numarul si varietatile de prun. Pentru etnograful Boris Zdreciuc Romania nu se poate imparti decat intre doua mari provincii: Nordul Palincii si Sudul Tuicii. In legatura cu procesul de distilare un fapt este clar. Cu cat taria este mai inalta cu atat se diminueaza aromele. Deosebirea intre tuica si palinca este data de margele care nu apar decat la distilatele peste 45 de grade.
Palinca se “fierbe"cand borhotul de fructe are fermentatia maxima si un miros caracteristic la (2-6 saptamani dupa culegere). Se distileaza la foc domol intre 1 si 2 ore la un cazan de 140 de litri. La inceput iese “aramita" care nu se amesteca nici cu “fruntea" nici cu “coada" ci se pune deoparte. Apoi iese partea cu cel mai mult alcol si se fierbe pana la “coada" care are 17 grade. Cele doua parti amestecate dau taria “tuicii", intre 30 si 35 de grade. Pentru palinca tuica se mai intoarce o data. Distilatul se depoziteaza in butoi, de preferinta nou, cu doage uscate. Cu cat dureaza mai mult invechirea cu atat buchetul este mai placut. Perioda de maturare dureaza aproximativ un an de la nastere, cum se exprima Ioan Godea. Apoi se scoate din butoi si se trage la sticle sau damigene cu dopuri de pluta. De obicei abia in al doilea an taria dobandeste maturitatea deplina. Atunci pot fi stabilite patru valente pentru calitate: 1. gust si tarie, 2. parfum, 3. aroma si fructuozitate, 4. culoare si finete.
Bautura poate fi consumata la temperatura optima de 18-20º, dar si mai rece. In unele parti este “arsa" si amestecata cu zahar topit. Pentru fiert este folosita de obicei tuica. Pana spre epoca moderna bauturile se fierbeau in vase de tip trepied (cu trei picioare). Marturisesc ca pana la cartea domnului Ioan Godea nu am stiut la ce foloseau multe dintre sutele de de cioburi “cu picioare" si manere masive pe care le scoteau arheologii din cetatea Oradea. Rostul acestora era sa tina bautura incalzita in zilele de iarna.
Datele au fost culese din:
Ioan Godea, Din etnologia cumpatarii : palinca, tuica si vinarsul la romani, Bucuresti, 2005.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.