Din aceeasi categorie
|
Corneliu Baba -( partea I 799 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Corneliu Baba - (Partea a II-a ) 947 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Corneliu Baba - Documentar ( partea a III-a) 1.871 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cele mai faimoase 50 picturi din lume-BBC documentar 1.503 vizite - 0 comentarii adaugat de Alexandra |
||||||||||||||||||
|
Palatul Buckingham: Interioarele partea II 365 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Imperiul ochiului: magia iluziei: partea 1 29 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Portretul unui artist portret 440 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Palatul Buckingham: Interioarele partea I 337 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
TIPOIA&TZIPOIA Documentar realizat de Marilena Rotaru 308 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
1. Liviu Ciulei Partea 1 1.781 vizite - 0 comentarii adaugat de haga |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Arta
Corneliu Baba - Documentar ( Partea a IV-a )
| Adaugat de Cozana | 24.07.2018 |  Adauga
la favorite |
955 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteAproape toate operele lui Corneliu Baba au ramas in Romania, abia daca exista vreun muzeu mai important din tara care sa nu aiba macar o opera de-a sa. Una dintre putinele opere din afara Romaniei este tabloul impresionist numit Spaima, aflat la Muzeul Szepmuveszeti din Budapesta. Printre cele mai importate opere sunt o serie de portrete care au determinat criticii sa-l compare cu Francisco Goya. Printre acestea sunt portretul din 1952 al lui Mihail Sadoveanu (aflat la Muzeul de Arta Timisoara) si portretul din 1957 al lui Krikor Z. Zambaccian (la Muzeul Zambaccian, tot in Bucuresti). Aceasta arta a jocului de lumini, inspirata de la Rembrandt este preponderenta in tablourile care prezinta portretele altor personalitati cum ar fi Lucia Sturdza-Bulandra, George Enescu, Tudor Arghezi, Ion Irimescu(aflat la Muzeul de Arta "Ion Irimescu", mun. Falticeni, judetul Suceava). In portretele sale a acordat o atentie deosebita mainilor, ca element cheie in caracterizarea personalitatii umane, exact ca Rembrandt si marii portretisti din scoala olandeza. Corneliu Baba este cel mai mare portretist roman. Isi pregatea portretele, pe urmele maestrului sau Rembrandt, printr-un un numar urias de schite ale mainilor sau ochilor.
Intre saptezeci si optzeci de ani, Baba a realizat o serie extensiva de tablouri de Arlechini si Regi Nebuni, majoritatea ramanand in colectia sa privata pana la moarte. Din nou, se observa o analogie cu perioada ultima a lui Goya dar si cu pictura expresionismului german. Critici de arta, cum ar fi Pavel Susara, autorul unui album monografic dedicat pictorului, au vazut in acest ciclu de tablouri o reactie personala a artistului in fata absurdului dictaturii comuniste si al "rinocerizarii" Romaniei.
Desi ar fi putut fi considerat relativ demodat pentru un pictor care picta in secolul XX, Baba lucra in traditia Marilor Maestri, nefiind nici in legatura cu realismul socialist din blocul comunist, nici cu modernismul popular in vest. Chiar daca anumite opere ale sale arata o influenta impresionista puternica, cele mai bune opere amintesc de Marii Maestri Spanioli, printre care Francisco Goya. A fost de asemenea fascinat de peisajele venetiene si spaniole.
A expus la principalele manifestari din tara si la expozitii internationale, printre care Bienala de la Venetia (1954, 1956), expozitia "Arta non-abstracta" din Tokio (1964), Berlin (1964), New York (1970), Bucuresti (1978); Moscova, Viena, Leningrad (1979).
In prezent, cea mai mare colectie de lucrari dar si obiecte ale artistului se gasesc in Colectia Baba, la Muzeul de Arta Timisoara. Colectia a fost donata muzeului de sotia artistului si include 90 de piese, printre care si cateva tablouri aduse de la Muzeul National de Arta si de la Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti.
Intre saptezeci si optzeci de ani, Baba a realizat o serie extensiva de tablouri de Arlechini si Regi Nebuni, majoritatea ramanand in colectia sa privata pana la moarte. Din nou, se observa o analogie cu perioada ultima a lui Goya dar si cu pictura expresionismului german. Critici de arta, cum ar fi Pavel Susara, autorul unui album monografic dedicat pictorului, au vazut in acest ciclu de tablouri o reactie personala a artistului in fata absurdului dictaturii comuniste si al "rinocerizarii" Romaniei.
Desi ar fi putut fi considerat relativ demodat pentru un pictor care picta in secolul XX, Baba lucra in traditia Marilor Maestri, nefiind nici in legatura cu realismul socialist din blocul comunist, nici cu modernismul popular in vest. Chiar daca anumite opere ale sale arata o influenta impresionista puternica, cele mai bune opere amintesc de Marii Maestri Spanioli, printre care Francisco Goya. A fost de asemenea fascinat de peisajele venetiene si spaniole.
A expus la principalele manifestari din tara si la expozitii internationale, printre care Bienala de la Venetia (1954, 1956), expozitia "Arta non-abstracta" din Tokio (1964), Berlin (1964), New York (1970), Bucuresti (1978); Moscova, Viena, Leningrad (1979).
In prezent, cea mai mare colectie de lucrari dar si obiecte ale artistului se gasesc in Colectia Baba, la Muzeul de Arta Timisoara. Colectia a fost donata muzeului de sotia artistului si include 90 de piese, printre care si cateva tablouri aduse de la Muzeul National de Arta si de la Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.