Cauta:   

 

 
Din aceeasi categorie

 
  Sa invatam coreeana -lectia 42-2
303 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Teorema lui Pitagora
666 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  2/2 Lectia 167 - Preg. Bacalaureat
417 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  1/2 Lectia 167 - Preg. Bacalaureat
404 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Preg. Bacalaureat - Matematica de liceu pe intelesul tau
301 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Cursuri AUTO - Semnalele conducatorilor de vehicule
612 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Curs de cusut - Montarea tull-lui pe tivul captuselii
454 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Limba japoneza-lectia 51
389 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Curs de limba turca-lectia 6
743 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Husa de telefon handmade
312 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
 
recomandam

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

 
 
AnuntulVideo >> Cultura >> Cursuri
 

 

Dubla viata a lui Romain Gary

 
 
 
 
Adaugat de Cozana 14.02.2018  Adauga la favorite 206 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi)
   
 
Romain Gary sau Emile Ajar au fost pseudonimele scriitorului, regizorului, cineastului, aviatorului in cel de-al Doilea Razboi Mondial si diplomatului francez Roman Kacew [n. 8 mai 1914, Vilnius - Lituania (atunci apartinea de Imperiul Rus), d. 2 decembrie 1980 la Paris].

Este singurul scriitor de doua ori laureat al premiului Goncourt pentru literatura (Prix Goncourt), in 1956 si in 1975.


Roman Kacew, devenit celebru sub pseudonimul Romain Gary s-a nascut in 1914 la Vilnius, in Lituania, ca fiu al unei dansatoare de circ evreice de origine rusa. La Vilnius, si-a petrecut anii copilariei. Apoi s-a stabilit la Paris, unde a studiat dreptul.

A inceput sa publice - sub numele de Romain Kacew - debutand cu L'Orage (Furtuna) la 15 februarie 1935, urmat de Une petite femme (O mica femeie), la 24 mai 1935, ambele publicate in „Gringoire", apoi Le Vin des morts (Vinul mortilor) in 1937.

In cel de-al Doilea Razboi Mondial s-a refugiat in Regatul Unit ca voluntar in Armata Frantei Libere si invatat sa piloteze avioane in cadrul Fortei Aeriene Franceze. A luptat alaturi de trupele franceze in Europa si Africa de Nord.

Dupa razboi, in 1945 i-a aparut primul sau roman de succes, scris in timpul razboiului (1943), Education europeenne, (tradus in romaneste imediat dupa aparitie, in 1945, sub titlul Groapa bunei sperante, retiparit la editura Univers in 1974, apoi in 2010). Prin interventia lui De Gaulle a fost admis in diplomatie.

Gary le-a jucat o festa criticilor parizieni fiind singurul scriitor nominalizat la Premiul Goncourt de doua ori: dupa ce, in 1956 a primit premiul pentru romanul „Les racines du ciel" („Radacinile cerului"), Academia Goncourt i-a oferit din nou premiul, in 1975, pentru “Ai toata viata inainte", publicat sub pseudonimul Emile Ajar.

La decernarea premiilor, Gary a privit din sala cum varul sau, care s-a prezentat drept Ajar, a primit premiul.

S-a sinucis in 1980, la Paris, posibil, pentru ca nu a suportat pierderea celei de-a doua sotii, actrita Jean Seberg sau, ca s-a simtit eclipsat de avatarul sau, Ajar, care a ajuns mai celebru decat el.

Semnul identitatii dintre Gary si Ajar a fost pus abia in 1981



Afacerea Ajar


Abia dupa disparitia lui Romain Gary s-a aflat ca tot el se ascundea sub pseudonimul Emile Ajar, el fiind autorul a patru romane a caror paternitate a fost atribuita unei rude, Paul Pavlowitch, cel care a asumat rolul lui Ajar pentru presa si opinia publica.

Astfel, Romain Gary este singurul scriitor care, printr-o inselaciune bazata pe o ambiguitate lingvistica (Gary si Ajar insemnand foc si jaratic in limba rusa, cu sensul ca frazele unuia sunt in celalalt), a fost recompensat de doua ori cu premiul Goncourt: prima data, in 1956, sub pseudonimul curent pentru romanul Les Racines du ciel (Radacinile cerului) si a doua oara in 1975, sub pseudonimul Emile Ajar, pentru La Vie devant soi (Ai toata viata inainte).

Mistificarea Ajar/Gary nu ar fi trecut neobservata de toti. In romanul sau autobiografic Le Pere adopte (Tatal adoptat), Didier Van Cauwelaert relateaza ca o studenta de la Facultatea de Litere de la Nisa, pe care el o numeste Helene, ar fi pregatit, cu doi ani inainte ca inselaciunea sa fie revelata publicului, un studiu in care sustinea, spre marea disperare a profesorilor sai, ca Gary si Ajar nu erau decat una si aceeasi persoana[2].

Trebuie mentionat ca Ajar si Gary nu au fost singurele sale pseudonime, el fiind, de asemenea, autorul thriller-ului politic Les Tetes de Stephanie sub numele Bogata Shatan, si al alegoriei satirice L'Homme a la colombe semnata Fosco Sinibaldi (literele s, i si n mascand literele g, a si r din Gar-ibaldi).



Renumele si posteritatea

Dispretuit de critici in timpul vietii, autorul fiind considerat "reactionar" deoarece era un diplomat gaullist, Romain Gary si-a luat revansa prin episodul Ajar, batandu-si joc de Parisul literar deoarece premiul Goncourt nu se decerneaza, in realitate, decat o singura data.

Mai multe din cartile sale au fost adaptate pentru cinematograf, dintre care Clair de femme (1979) de Costa-Gavras,[3] cu Yves Montand si Romy Schneider in rolurile principale, si La Vie devant soi (1977) de catre Mose Mizrahi, film care a castigat premiul Oscar pentru cel mai bun film strain, si pentru care Simone Signoret in rolul lui Madame Rosa a luat premiul Cesar pentru cea mai buna actrita.

In 1958, regizorul american John Huston a realizat filmul dupa romanul Les Racines du ciel cu Trevor Howard, Errol Flynn, Juliette Greco si Orson Welles, Romain Gary scriind scenariul filmului.

El a regizat, de asemenea, doua filme pentru care a detinut, in acelasi timp, rolul de realizator si scenarist insa aceasta parte a operei sale nu a avut succes.


 

Semnaleaza o problema

 

* Nota: Filmele cu / fara subtitrare sunt preluate din youtube.com
  Introdu codul din imagine

Trimite

 
 
Afiseaza playlist (total video: 0)