Din aceeasi categorie
|
Charlie Chaplin - Ziua de salariu (1922) 2.440 vizite - 0 comentarii adaugat de orlando |
||||||||||||||||||
06:25
|
Charlie Chaplin - Un stil de box 3.137 vizite - 0 comentarii adaugat de nicolas |
||||||||||||||||||
|
Charlie Chaplin - Masina automata de mancat 3.950 vizite - 0 comentarii adaugat de flautul |
||||||||||||||||||
|
Charlie Chaplin - Dragoste pierduta 1.566 vizite - 0 comentarii adaugat de flautul |
||||||||||||||||||
02:28
|
Spionul Charlie Chaplin 2.842 vizite - 0 comentarii adaugat de Mariana |
||||||||||||||||||
03:39
|
Charlie Chaplin - Fabrica de gaguri 5.713 vizite - 0 comentarii adaugat de Mariana |
||||||||||||||||||
|
Charlie Chaplin si cursa auto de la Venetia 1914 HD 1.570 vizite - 0 comentarii adaugat de noua |
||||||||||||||||||
02:45
|
Charlie Chaplin - Efectul cocainei 2.005 vizite - 0 comentarii adaugat de Mariana |
||||||||||||||||||
02:31
|
Charlie Chaplin - Cateva scene Color 1.899 vizite - 0 comentarii adaugat de Mariana |
||||||||||||||||||
|
Charlie ...fa-te ca lucrezi ! 1.779 vizite - 0 comentarii adaugat de coco |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Haioase >> Comedie
Charlie Chaplin si tunul Berta cea Grasa
| Adaugat de rica | 02.12.2007 |  Adauga
la favorite |
3.038 vizualizari Nota film: 5 / 5 (4 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteCharlie Chaplin
Obuzierul Berta cea grasa (in germana Dicke Bertha) a fost un tip de obuzier construit de fabricile de arme Krupp din Germania la inceputul Primului Razboi Mondial.
Obuzierul a fost proiectat in principal de directorul sectiei de proiectari al Krupp, profesorul Fritz Rausenberger, si predecesorul sau, directorul Drager. Unele surse indica faptul ca numele Bertha ar veni de la Bertha Krupp, mostenitoarea imperiului industrial Krupp.
Geneza obuzierului vine din lectiile invatate de catre germani (si austrieci), de la Razboiul ruso-japonez din 1904-1905. In timpul razboiului, japonezii au demontat o serie de obuziere de aparare de coasta de 28-cm si le-au folosit pentru a ajuta la asediul bazei navale ruse fortificata de la Port Arthur. Aceasta a fost o noutate ca, pana la acea data, expertii militari considerau ca cele mai mari tunuri transportabile de asediu pot fi in jurul calibrului de 20 cm. Cu toate acestea, majoritatea tarilor europene nu a reusit sa traga invataminte din lectia japoneza - in afara de, cum s-a mentionat, germani si austrieci (si acesta din urma a dezvoltat, de asemenea, o serie de arme supergrele transportabile pe drumuri publice ca de exemplu obuzierul Schlanke Emma (Emma cea supla) de 30,5 cm, obuzierul "Barbara" de 38 de cm, si obuzierul Gudrun)
Obuzierul Berta cea grasa (in germana Dicke Bertha) a fost un tip de obuzier construit de fabricile de arme Krupp din Germania la inceputul Primului Razboi Mondial.
Obuzierul a fost proiectat in principal de directorul sectiei de proiectari al Krupp, profesorul Fritz Rausenberger, si predecesorul sau, directorul Drager. Unele surse indica faptul ca numele Bertha ar veni de la Bertha Krupp, mostenitoarea imperiului industrial Krupp.
Geneza obuzierului vine din lectiile invatate de catre germani (si austrieci), de la Razboiul ruso-japonez din 1904-1905. In timpul razboiului, japonezii au demontat o serie de obuziere de aparare de coasta de 28-cm si le-au folosit pentru a ajuta la asediul bazei navale ruse fortificata de la Port Arthur. Aceasta a fost o noutate ca, pana la acea data, expertii militari considerau ca cele mai mari tunuri transportabile de asediu pot fi in jurul calibrului de 20 cm. Cu toate acestea, majoritatea tarilor europene nu a reusit sa traga invataminte din lectia japoneza - in afara de, cum s-a mentionat, germani si austrieci (si acesta din urma a dezvoltat, de asemenea, o serie de arme supergrele transportabile pe drumuri publice ca de exemplu obuzierul Schlanke Emma (Emma cea supla) de 30,5 cm, obuzierul "Barbara" de 38 de cm, si obuzierul Gudrun)
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.