Din aceeasi categorie
|
Pe poteci, spre inima ta! S2-Ep6 (43) 290 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pe poteci, spre inima ta! S2-Ep7 (44) 240 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Plesa - un sat de poveste-Romania 448 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Plesa - un sat de poveste 830 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Biserica de lemn din CIUMARNA -Bucovina 319 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Suceava 1.087 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Bucovina - Manastirea Sucevita. 1.044 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Zona Bran – Moieciu 365 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Templul My Son 794 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Rezervatia naturala Anaga-Tenerife 85 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Bucovina
| Adaugat de Cozana | 26.10.2017 |  Adauga
la favorite |
431 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteTeritoriul Bucovinei a facut parte din Principatul Moldovei; in 1775, 10.442 km² din partea de nord-vest a Moldovei sunt anexati de catre Imperiul Habsburgic[2]. Devine Ducatul Bucovinei in 1849, unindu-se ulterior cu Romania la 15/28 noiembrie 1918, pentru ca, pe 28 iunie 1940, urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, partea sa de nord impreuna cu Basarabia si Tinutul Herta, sa fie ocupate de U.R.S.S.. In 1991, dupa destramarea U.R.S.S., nordul Bucovinei si Tinutul Herta devin parte a Ucrainei (regiunea Cernauti).
Pina in 1774 nu putem vorbi de Bucovina, aceasta fiind inainte o parte din Tara de Sus a Tarii Moldovei. Ca realitate istorica si ca nume de teritoriu, Bucovina incepe sa existe in cuprinsul Imperiului Habsburgic, dainuind vreme de 144 ani, intre 1774 si 1918.
Odata cu debutul administrarii habsburgice, denumirea de Bucovina este adoptata oficial. Totusi, numele nu se impune decat treptat, o vreme continuandu-se si utilizarea in paralel a unor denumiri mai vechi: Tara de Sus/Tara Moldovei, Plonina, Cordon/Cordun si Arboroasa. (Acest ultim apelativ este reafirmat de un grup de studenti romani de la Cernauti (Ciprian Porumbescu, Zaharia Voronca, Constantin Morariu), care au infiintat societatea cu acelasi nume in 1875.)
In timpul administrarii habsburgice, toti birocratii erau obligati sa invete limba romana; in 1793 s-a introdus invatamantul obligatoriu in limbile germana si romana, iar in 1875 s-a infiintat "Universitatea Franz Josef" la Cernauti.
Recensamantul din 1776 a reliefat faptul ca in Bucovina, numarul de locuitori era de circa 70.000. Nu este stiut cu exactitate procentul de romani si alte etnii deoarece abia in 1880 recensamintele din Austro-Ungaria contin informatii despre limba vorbita.Unele estimari pentru anul 1776, dau 85,33% romani, 10,66% slavi si 4% altii.
Conform recensamantului din 1910, populatia Bucovinei era 800.198 locuitori, dintre care 38,88% ruteni, 34,38% romani, 21,24% germani (inclusiv 12,86% evrei), 4,55% polonezi, 1,31% maghiari, 0,12% altii. In 1918 a devenit una din regiunile dezvoltate ale Regatului Roman
Din punct de vedere politic, pana in 1848, bucovinenii aveau doar 8 reprezentanti romani din partea lor , deputati, in parlamentul imperial de la Viena; acestia aveau drepturi egale cu ceilalti parlamentari, participau la dezbateri, iar cuvantarile altor parlamentari le erau traduse in limba romana. Reiese din asta ca Imperiul Habsburgic recunostea caracterul covarsitor roman al Bucovinei, respectiv Moldovei de nord-vest. La 13 februarie 1848, inaintand un memorandum conducerii imperiale vieneze, o delegatie a bucovinenilor cere mai multa autonomie in cadrul unirii sub coroana Austriei si crearea unui ducat romanesc, iar "imparatul austriac sa poata purta si titlul de mare duce al romanilor", ca o recunoastere a romanitatii Bucovinei. Astfel, la 4 martie 1849, ei obtin un statut de autonomie a Bucovinei in Imperiul Austriac, iar la titlurile imperiale ale imparatului Franz Josef se adauga si acela de Mare Duce al Bucovinei.
Este creata Dieta ducatului Bucovinei, care se intruneste pentru prima oara la 6 aprilie 1861. In cadrul acestei institutii erau reprezentate toate minoritatile, iar romanii detineau majoritatea. Presedintele dietei, Eudoxiu Hurmuzachi, devine astfel maresal al Bucovinei.
Prin rezolutia imperiala din 26 august 1861, Bucovina primeste dreptul de a avea drapel propriu (culorile erau albastru si rosu, dispuse vertical, avand la mijloc stema Bucovinei), stema (reprezentand capul de bour), precum si toate drepturile adiacente statutului de Ducat al Imperiului Austriac.
Dupa prabusirea monarhiei austro-ungare respectiv dezmembrarea imperiului in state nationale, Consiliul National al Bucovinei, intrunit la 28 noiembrie 1918, a hotarat in majoritat Unirea cu Romania. Voturile majoritare au venit din partea romanilor, germanilor, evreilor si polonezilor, iar cele impotriva doar din partea minoritatii ucrainene. Ca urmare a hotararii "C.N.B.", trupele romane au intrat in teritoriu, sub comanda generalului Iacob Zadik, consfintind actul si zadarnicind manevrele militare ale Galitiei ucrainene. Unirea Bucovinei cu Romania este recunoscuta oficial, in 1919, prin tratatul de pace de la Saint Germain incheiat cu Austria la data de 10 septembrie 1919.
In iunie 1940, nordul Bucovinei este ocupat de Uniunea Sovietica.In aceasta perioada, au fost masacrati 3000 de romani care se retrageau pasnic spre Romania, la Fantana Alba. Autorii masacrului sunt ofiteri din trupele NKVD. Rusia nu a recunoscut inca acest masacru. In 1941, fortele romane, aliate la Axa, recuceresc nordul Bucovinei.
Dupa eliberarea Basarabiei si nordului Bucovinei, provinciile recuperate nu au fost imediat alipite statului roman, ci au functionat ca regiuni conexe, conduse de cate un guvernator. In guvernamantul Bucovinei au intrat cele 5 judete din Bucovina (Campulung, Suceava, Radauti, Storojinet si Cernauti), judetul Hotin din nordul Basarabiei, iar din octombrie 1941 – si judetul Dorohoi. Guvernamantul Bucovinei a avut trei guvernatori: locotenent-colonelul Alexandru Riosanu, mort in urma unei operatii nereusite la 30 august 1941, generalul Corneliu Calotescu, unul dintre responsabilii deportarilor din 1941 si 1942, si generalul C.I. Dragalina, care a devenit guvernator in 1943. Basarabia a fost pusa sub administratia generalului Constantin Voiculescu.[6].
In anul 1944, nordul Bucovinei este reocupat insa de Armata Rosie , ramanand pana astazi in componenta Ucrainei. Legatura dintre nordul Bucovinei, acum ucrainean, si sudul sau, ramas in componenta Romaniei, se pierde treptat, din pricina reorientarii demografice prin infuzia populatiei slavofone, a scaderii populatiei romanesti, ramasa doar in cateva zone compacte si, in general, a vicisitudinilor istoriei de care acest teritoriu a avut parte.
Bucovina este cunoscuta pentru manastirile construite de fosti domnitori si boieri moldoveni (Musatinii, Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu, Familia Movilestilor s.a.), fiecare cu culoarea sa specifica: Voronet (albastru), Humor (rosu), Sucevita (verde), Moldovita (galben) si Arbore (combinatie de culori).
Pina in 1774 nu putem vorbi de Bucovina, aceasta fiind inainte o parte din Tara de Sus a Tarii Moldovei. Ca realitate istorica si ca nume de teritoriu, Bucovina incepe sa existe in cuprinsul Imperiului Habsburgic, dainuind vreme de 144 ani, intre 1774 si 1918.
Odata cu debutul administrarii habsburgice, denumirea de Bucovina este adoptata oficial. Totusi, numele nu se impune decat treptat, o vreme continuandu-se si utilizarea in paralel a unor denumiri mai vechi: Tara de Sus/Tara Moldovei, Plonina, Cordon/Cordun si Arboroasa. (Acest ultim apelativ este reafirmat de un grup de studenti romani de la Cernauti (Ciprian Porumbescu, Zaharia Voronca, Constantin Morariu), care au infiintat societatea cu acelasi nume in 1875.)
In timpul administrarii habsburgice, toti birocratii erau obligati sa invete limba romana; in 1793 s-a introdus invatamantul obligatoriu in limbile germana si romana, iar in 1875 s-a infiintat "Universitatea Franz Josef" la Cernauti.
Recensamantul din 1776 a reliefat faptul ca in Bucovina, numarul de locuitori era de circa 70.000. Nu este stiut cu exactitate procentul de romani si alte etnii deoarece abia in 1880 recensamintele din Austro-Ungaria contin informatii despre limba vorbita.Unele estimari pentru anul 1776, dau 85,33% romani, 10,66% slavi si 4% altii.
Conform recensamantului din 1910, populatia Bucovinei era 800.198 locuitori, dintre care 38,88% ruteni, 34,38% romani, 21,24% germani (inclusiv 12,86% evrei), 4,55% polonezi, 1,31% maghiari, 0,12% altii. In 1918 a devenit una din regiunile dezvoltate ale Regatului Roman
Din punct de vedere politic, pana in 1848, bucovinenii aveau doar 8 reprezentanti romani din partea lor , deputati, in parlamentul imperial de la Viena; acestia aveau drepturi egale cu ceilalti parlamentari, participau la dezbateri, iar cuvantarile altor parlamentari le erau traduse in limba romana. Reiese din asta ca Imperiul Habsburgic recunostea caracterul covarsitor roman al Bucovinei, respectiv Moldovei de nord-vest. La 13 februarie 1848, inaintand un memorandum conducerii imperiale vieneze, o delegatie a bucovinenilor cere mai multa autonomie in cadrul unirii sub coroana Austriei si crearea unui ducat romanesc, iar "imparatul austriac sa poata purta si titlul de mare duce al romanilor", ca o recunoastere a romanitatii Bucovinei. Astfel, la 4 martie 1849, ei obtin un statut de autonomie a Bucovinei in Imperiul Austriac, iar la titlurile imperiale ale imparatului Franz Josef se adauga si acela de Mare Duce al Bucovinei.
Este creata Dieta ducatului Bucovinei, care se intruneste pentru prima oara la 6 aprilie 1861. In cadrul acestei institutii erau reprezentate toate minoritatile, iar romanii detineau majoritatea. Presedintele dietei, Eudoxiu Hurmuzachi, devine astfel maresal al Bucovinei.
Prin rezolutia imperiala din 26 august 1861, Bucovina primeste dreptul de a avea drapel propriu (culorile erau albastru si rosu, dispuse vertical, avand la mijloc stema Bucovinei), stema (reprezentand capul de bour), precum si toate drepturile adiacente statutului de Ducat al Imperiului Austriac.
Dupa prabusirea monarhiei austro-ungare respectiv dezmembrarea imperiului in state nationale, Consiliul National al Bucovinei, intrunit la 28 noiembrie 1918, a hotarat in majoritat Unirea cu Romania. Voturile majoritare au venit din partea romanilor, germanilor, evreilor si polonezilor, iar cele impotriva doar din partea minoritatii ucrainene. Ca urmare a hotararii "C.N.B.", trupele romane au intrat in teritoriu, sub comanda generalului Iacob Zadik, consfintind actul si zadarnicind manevrele militare ale Galitiei ucrainene. Unirea Bucovinei cu Romania este recunoscuta oficial, in 1919, prin tratatul de pace de la Saint Germain incheiat cu Austria la data de 10 septembrie 1919.
In iunie 1940, nordul Bucovinei este ocupat de Uniunea Sovietica.In aceasta perioada, au fost masacrati 3000 de romani care se retrageau pasnic spre Romania, la Fantana Alba. Autorii masacrului sunt ofiteri din trupele NKVD. Rusia nu a recunoscut inca acest masacru. In 1941, fortele romane, aliate la Axa, recuceresc nordul Bucovinei.
Dupa eliberarea Basarabiei si nordului Bucovinei, provinciile recuperate nu au fost imediat alipite statului roman, ci au functionat ca regiuni conexe, conduse de cate un guvernator. In guvernamantul Bucovinei au intrat cele 5 judete din Bucovina (Campulung, Suceava, Radauti, Storojinet si Cernauti), judetul Hotin din nordul Basarabiei, iar din octombrie 1941 – si judetul Dorohoi. Guvernamantul Bucovinei a avut trei guvernatori: locotenent-colonelul Alexandru Riosanu, mort in urma unei operatii nereusite la 30 august 1941, generalul Corneliu Calotescu, unul dintre responsabilii deportarilor din 1941 si 1942, si generalul C.I. Dragalina, care a devenit guvernator in 1943. Basarabia a fost pusa sub administratia generalului Constantin Voiculescu.[6].
In anul 1944, nordul Bucovinei este reocupat insa de Armata Rosie , ramanand pana astazi in componenta Ucrainei. Legatura dintre nordul Bucovinei, acum ucrainean, si sudul sau, ramas in componenta Romaniei, se pierde treptat, din pricina reorientarii demografice prin infuzia populatiei slavofone, a scaderii populatiei romanesti, ramasa doar in cateva zone compacte si, in general, a vicisitudinilor istoriei de care acest teritoriu a avut parte.
Bucovina este cunoscuta pentru manastirile construite de fosti domnitori si boieri moldoveni (Musatinii, Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu, Familia Movilestilor s.a.), fiecare cu culoarea sa specifica: Voronet (albastru), Humor (rosu), Sucevita (verde), Moldovita (galben) si Arbore (combinatie de culori).
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.