Din aceeasi categorie
|
Zbuciumatul destin al lui Cuza Voda 439 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
ALEXANDRU IOAN CUZA si ION ROATA 674 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Recurs la istorie - Misterul mortii imparatului Traian 633 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Recurs la istorie: Pe urmele lui Homer 195 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Mari romani: Alexandru Ioan Cuza 1.052 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Incursiune arta -pierderi -Leonardo@Mona Lisa 129 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Invazia RUSA in Tarile Romane din 1853 165 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Povestea Unirii - 24 ianuarie 1859 513 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Unirea Principatelor Romane - Cuza si Kogalniceanu 122 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum era viata normala in Roma antica? 233 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Recurs la istorie: A fost Cuza-Voda francmason? (I)
| Adaugat de Cozana | 21.07.2017 |  Adauga
la favorite |
602 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteDe la schemele simpliste ale Unirii Moldovei cu Tara Romaneasca exclusiv prin vointa tarii, s-a trecut in extrema meritelor francmasoneriei. A fost Alexandru Ioan Cuza francmason? - a fost intrebarea adresata academicianului Dan Berindei, reputat cercetator in arhivele lojelor masonice europene.
"BULEVARD" INTRE EUROPA SI RUSIA
Ca data insemnata, 24 ianuarie 1859 a predispus la clisee si recomandari de interpretare in rescrierile istoriei. "Cele doua divane care s-au pronuntat pentru unire nu s-au constituit in 1859 - cum gresit dateaza si studentii la istorie -, ci in toamna lui 1857, precizeaza istoricul Dan Berindei. Urmare a razboiului Crimeii s-a dorit o zona tampon care sa stavileasca expansiunea Rusiei in Europa. Un «bulevard» era termenul de-atunci pentru teritoriul Moldovei si Tarii Romanesti, unite si (in limbaj actual) modernizate. In acelasi scop ni s-au restituit si cele trei judete din sudul Basarabiei - Cahul, Ismail si Bolgrad. Unionistii ar fi dorit sa transforme Principatele intr-un fel de Elvetie, dar intentia de-a ne impune neutralitatea nu s-a aprobat. In 1856, reprezentantii celor sapte puteri garante (Franta, Rusia, Prusia, Piemontul, Imperiul Otoman, Austria si Anglia) au decis constituirea in 1857 a unor divane (adunari ad-hoc) pentru consultarea romanilor. Punctele comune decise la Iasi si Bucuresti in Adunarile ad-hoc au fost: unirea, print strain, adunare unde sa se regaseasca toate categoriile sociale, guvern modern responsabil. Ulterior, prin Conventia de la Paris din august 1858 s-a aprobat o organizare moderna a Principatelor Romane dar nu s-a acceptat nici unirea, nici aducerea unui print strain la tron. Moderna si democrata a fost acea Conventie pana la prevederile electorale. Pentru accesul si dreptul de a fi ales in adunarea electiva s-a introdus un cens foarte ridicat. Termenul de boier fusese desfiintat, dar pentru a avea drept de vot direct trebuia sa fii om bogat."
"BULEVARD" INTRE EUROPA SI RUSIA
Ca data insemnata, 24 ianuarie 1859 a predispus la clisee si recomandari de interpretare in rescrierile istoriei. "Cele doua divane care s-au pronuntat pentru unire nu s-au constituit in 1859 - cum gresit dateaza si studentii la istorie -, ci in toamna lui 1857, precizeaza istoricul Dan Berindei. Urmare a razboiului Crimeii s-a dorit o zona tampon care sa stavileasca expansiunea Rusiei in Europa. Un «bulevard» era termenul de-atunci pentru teritoriul Moldovei si Tarii Romanesti, unite si (in limbaj actual) modernizate. In acelasi scop ni s-au restituit si cele trei judete din sudul Basarabiei - Cahul, Ismail si Bolgrad. Unionistii ar fi dorit sa transforme Principatele intr-un fel de Elvetie, dar intentia de-a ne impune neutralitatea nu s-a aprobat. In 1856, reprezentantii celor sapte puteri garante (Franta, Rusia, Prusia, Piemontul, Imperiul Otoman, Austria si Anglia) au decis constituirea in 1857 a unor divane (adunari ad-hoc) pentru consultarea romanilor. Punctele comune decise la Iasi si Bucuresti in Adunarile ad-hoc au fost: unirea, print strain, adunare unde sa se regaseasca toate categoriile sociale, guvern modern responsabil. Ulterior, prin Conventia de la Paris din august 1858 s-a aprobat o organizare moderna a Principatelor Romane dar nu s-a acceptat nici unirea, nici aducerea unui print strain la tron. Moderna si democrata a fost acea Conventie pana la prevederile electorale. Pentru accesul si dreptul de a fi ales in adunarea electiva s-a introdus un cens foarte ridicat. Termenul de boier fusese desfiintat, dar pentru a avea drept de vot direct trebuia sa fii om bogat."
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.