Lawrence al Arabiei - Spionul desertului

Adauga la playlist

Adaugat de escortgu

14.01.2017

Adauga la favorite

840 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi )

Trebuie sa fii autentificat
pentru a salva filmele favorite

Thomas Edward Lawrence (CB) (n. 16 august 1888 – d. 19 mai 1935), mai cunoscut ca T. E. Lawrence, a fost un ofiter britanic, celebru mai ales pentru rolul jucat in revolta arabilor din 1916-1918, dar a carui personalitate plina de vitalitate, alaturi de scrierile sale si de o larga varietate de activitati si asocieri, au facut din el obiect de fascinatie in intreaga lume, unde a fost cunoscut ca Lawrence al Arabiei ("Lawrence of Arabia").

Conform fisei medicale intocmite de Fortele Aeriene Regale Britanice (RAF) la incorporare, pe 12 martie 1923 Lawrence avea inaltimea de 1,66 m si 59 kg, "cicatrici pe fese" si i se facuse circumcizie.

Familia in care s-a nascut T. E. Lawrence, la 16 august 1888, nu prea era un model al Angliei victoriene. Cu patru ani inainte, Thomas Chapman isi parasise sotia si cele patru fiice nevarstnice, la Dublin, pentru a-si intemeia un camin cu guvernanta acestora, Sarah Maden. Peregrinand intre Irlanda, Tara Galilor, Scotia si Franta, Thomas si Sarah au avut impreuna patru fii in decurs de noua ani (al cincilea s-a nascut in 1900).

Stabilindu-se in cele din urma la Oxford, sub numele de Lawrence, cuplul a capatat, in sfarsit, o aparenta respectabilitate. Dar cel de-al doilea fiu al lor, sensibilul Thomas Edward, a suferit toata viata din cauza conditiei de bastard. La varsta de 12 sau 13 ani, micul Lawrence si-a rupt un picior. Fie din cauza ca fractura s-a vindecat greu, fie din cauza oreionului contractat in adolescenta, baiatul s-a oprit din crestere la inaltimea de aproximativ 1, 66 m.

Cu un cap disproportionat de mare, parea mult mai scund cand a intrat la Jesus College de la Oxford, in toamna anului 1907. Probabil in compensatie pentru statura scunda, Lawrence si-a cultivat o serie de afectari, printre care un chicotit, strident, nervos, pe care multi il gaseau agasant. Intr-o lume a barbatilor, parea asexuat, daca nu chiar efeminat. Primul roman biografic despre T. E. Lawrence a fost tradus in limba romana de Mircea Eliade.

Educatia unui luptator

La Oxford, Lawrence a fost mult influentat de David George Hogarth, savant si arheolog preocupat de Orientul Mijlociu. Hogarth l-a incurajat sa isi scrie lucrarea de licenta despre arhitectura militara a cruciatilor si i-a dat studentului instructiuni detaliate cand a plecat in Orientul Mijlociu, in iunie 1909, pentru cercetari pe teren.

Calatorind prin Siria pe jos, singur, "traind ca un arab, printre arabi", Lawrence s-a indragostit de aceasta regiune si de locuitorii ei. Intors la Oxford, a absolvit universitatea in vara anului 1910. La recomandarea lui Hogarth, Lawrence a obtinut o bursa postuniversitara pentru a se alatura arheologilor de la Karkemis, sit antic de pe malul vestic al Eufratului.

Cu exceptia lunilor de vara cand, din cauza caldurii, lucrarile se intrerupeau, Lawrence si-a petrecut urmatorii ani in Siria - cei mai fericiti ani din viata, cum va spune ulterior. In pantaloni scurti, s-a bronzat sub soarele arzator si a invatat in scurt timp sa ii conduca pe cei 200 de muncitori pe care ii avea in subordine, vorbind si glumind cu ei in araba. Dar arheologia nu ii satisface pe deplin interesul fata de aceasta zona; la un moment dat, inainte de ianuarie 1914, devine spion.

Spionaj in desert

Dupa ocuparea Egiptului, in 1882, britanicii controlau Canalul Suez, calea lor vitala spre India.

Dar era necesara supravegherea indeaproape a oricarei activitati politice la est de Suez si de Marea Rosie. Cu finantarea respectabila a Fondului pentru Explorari in Palestina, Lawrence s-a alaturat arheologului Leonard Woolley si capitanului britanic Stewart Newcombe pentru o cercetare a peninsulei Sinai, la inceputul anului 1914. Aparent, ei incercau sa gaseasca vestigii ale celor 40 de ani de peregrinari ale israelitilor, dupa iesirea din Egipt. In realitate, cautau semne ale unor activitati militare turcesti in regiunea de frontiera.

Primul Razboi Mondial a izbucnit in august 1914 si, pentru scurt timp, Imperiul otoman a parut a ramane neutru. Dar cand turcii au atacat Rusia, aliata Marii Britanii, Lawrence s-a oferit sa plece in Egipt. In decembrie se afla la Cairo, ajutand la crearea unei retele de spionaj in zona pe care o cunostea atat de bine.

Pentru a castiga increderea arabilor, Lawrence a inceput sa poarte imbracamintea localnicilor si sa indure calatoriile lungi pe camila. "Daca adopti vestimentatia araba", scria el, "trebuie sa mergi pana la capat. Sa iti lasi prietenii si obiceiurile englezesti pe tarm si sa-ti insusesti toate obiceiurile arabe." Faptul ca a adoptat modul de viata al arabilor i-a cucerit pe beduinii de obicei suspiciosi, care atunci aparea strigau "Aurens ! Aurens !" - acesta fiind modul in care ii pronuntau ei numele, atat de strain limbii lor.

Insotit de Lawrence si de suita sa formata din 25 de servitori si garzi de corp, Feisal lanseaza ofensiva care avea sa se incheie la Damasc. Sub indrumarea lui Lawrence, el stabileste o strategie adecvata terenului si capacitatilor de lupta ale oamenilor sai. Inaintand in Peninsula Araba, rebelii purtau un razboi de hartuire care ii inspaimanta pe dusmani si inrolau, pe parcurs, recruti din alte triburi. Ei au ocolit fortaretele turcesti si au atacat in mod repetat calea ferata din Hijaz, dinamitand poduri si linii ferate, provocand deraieri de trenuri, distrugand locomotive. "Spectacolul era splendid", scria Lawrence, "nu va puteti imagina o bucurie mai mare pentru noi, o iritare si o furie mai mare pentru turci."

In ianuarie 1917, portul Wejh de la Mare Rosie a fost cucerit si, prin capitularea orasului Aqaba, in iulie, campania din Hijaz s-a incheiat cu victoria arabilor. Comandamentul britanic de la Cairo a inteles imediat ca rebelii arabi infransesera mai multe trupe turcesti decat britanicii si, dupa cum observa Lawrence oarecum malitios, "a inceput sa isi aminteasca cum sprijinise el revolta araba". De acum inainte oamenii lui Feisal aveau sa fie flancul drept al armatelor aliate conduse de generalul Allenby, care atacau din nord, prin Palestina. De doua ori, in cursul anului 1917, Lawrence a facut incursiuni secrete periculoase in spatele liniilor inamice pentru a-i instiga pe arabii din Siria. In noiembrie, in satul Deraa, a fost capturat pentru scurt timp de turci, care probabil nu l-au identificat. Ce s-a intamplat acolo, ramane un subiect controversat.

Potrivit jurnalului sau, Cei sapte stalpi ai intelepciunii, publicat dupa razboi, el a fost torturat cumplit si abuzat sexual de catre cei care il capturasera. Scandaloasa poveste este respinsa de un eminent istoric american ca "neplauzibila" ; dar un ofiter, camarad al lui Lawrence, isi aminteste ca acesta s-a intors de la Deraa foarte abatut, ceea ce l-a convins ca traise un cosmar. Dar la trei saptamani de la intoarcerea de la Deraa, Lawrence se refacuse suficient pentru a intra alaturi de Allenby in Ierusalim, la 9 decembrie 1917. In 1918, Aliatii au continuat sa inainteze spre nord, cu Lawrence si arabii pe flancul drept. Cand Allenby pregateste asaltul Damascului, in septembrie, el are sub comanda sa 250.000 de oameni. Desi turcii aveau o forta nominala egala, 50.000 de soldati ai lor erau blocati de 3.000 de arabi ai lui Lawrence la est de Iordan, in timp ce alti 150.000 se aflau pe teritoriul Mesopotamiei, incercand zadarnic sa impiedice alte revolte arabe. Avand o superioritate de cinci la unu, Allenby a obtinut victoria la 1 octombrie.

Lawrence al Arabiei - Spionul desertului

Semnaleaza o problema