Napoleon Bonaparte s-a nascut la 15 august 1769, in oraselul corsican Ajaccio ca fiu al unui avocat, Carlo Bonaparte.
Inca din copilarie, Napoleon s-a dovedit a fi un temperament iute si nelinistit.Se supara repede si tinea supararea, nu cauta prietenia nimanui si se purta cu toata lumea fara respect.
In 1784, la varsta de 15 ani, a terminat cu greu cursurile scolii din Brienne si a trecut la Scoala de ofiteri din Paris. In februarie, anul urmator, a murit tatal sau de aceeasi boala ce avea sa-l rapuna si pe el mai tarziu, cancerul la stomac( se presupune, istoricii inca dezbat moartea lui Napoleon, punand-o pe seama cancerului de stomac sau a otravirii cu arsenic), astfel ca tanarul ofiter a ramas raspunzator de soarta mamei, a fratilor si a surorilor. Inca din aceasta perioada timpurie s-a facut simtita capacitatea sa intelectuala " Daca pare ca sunt intotdeauna pregatit pentru orice activitate, faptul se explica prin aceea ca, inainte de a hotari ceva, reflectez indelung, caut sa prevad ce se poate intampla" Deseori il cita pe Rousseau, desi nu putem spune ca este un adept al ideilor Contractului social.
Devenit absolvent in septembrie 1785, Bonaparte este numit ofiter cu gradul de sublocotenent in regimentul de artilerie La Fere. A servit in garnizoanele de la Valence si Auxonne pana dupa izbucnirea Revolutiei Franceze in 1789, desi in aceasta perioada a fost in permisie timp de aproape doua luni in Corsica si Paris. Un nationalist corsican fervent, Bonaparte i-a scris liderului corsican Pasquale Paoli in mai 1789: „Pe cand natiunea pierea, m-am nascut eu. Treizeci de mii de francezi au fost vomitati pe malurile noastre, inecand tronul libertatii in valuri de sange. Astfel arata privelistea odioasa care a fost prima ce m-a impresionat."
Din momentul in care, la Saint-Cloud, in acea seara a lui 19 brumar (9-10 noiembrie, lovitura de stat) Murat raporta ca sala Consiliului celor 500 este goala, generalul Bonaparte a devenit pentru o perioada de 15 ani stapanul absolut al poporului francez, proclamandu-se prim consul. Cinci ani mai tarziu s-a incoronat ca Imparat al francezilor.
Dictatura lui Napoleon a fost o dictatura instaurata de burghezia contrarevolutionara, acea burghezie care adusese Franta aproape de pieire, acea burghezia care a ajuns la concluzia ca numai prin inabusirea democratismului revolutionar si sub ocrotirea unei guvernari autoritare, se putea asigura libera circulatie a capitalului particular.
Napolean si-a insusit aceste principii, a desfiintat, a creat si a modificat institutiile statului. " Ma fac cand vulpe, cand leu. Tot secretul guvernarii sta in a sti cand trebuie sa fi cand una cand alta", spunea Napoleon.
Cruzimea lui Napoleon a izvorat dintr-o totala indiferenta fata de oameni, in care nu vedea decat mijloace si instrumente.
Incoronat in prezenta papei Pius al VII-lea, el a spus cuvintele: „Imperiul inseamna pace".
Insa conducerea sa a dus la un lung sir de razboaie cu Anglia si cu monarhiile absolutiste (Rusia, Austria, Prusia) cauzate printre altele de rivalitatea dintre burghezia franceza si cea engleza pentru suprematie economica, dorinta monarhilor europeni de-a opri accesiunea lui Napoleon. Cu o armata mare, Napoleon a reusit sa obtina multe victorii asupra Austriei in 1805, prin batalia de Austerlitz si asupra Prusiei in 1806. Singura putere continentala care ii statea in cale era Rusia. Astfel ca in anul1807, au incheiat un acord prin care Europa era impartita intre imparatul Frantei si Tarul Rusiei, Alexandru I.
In anul 1812, Napoleon face o incercare dezastruasa de a invada Rusia, dareste invins. Astfel a inceput caderea lui Napoleon. In batalia de la Leipzig din 1813, Napoleon este infrant de catre cele cinci natiuni si este obligat sa abdice si este exilat in insula Elba, in anul 1814.
Dupa caderea lui Napoleon, guvernarea Frantei este preluata de dinastia Bourbonilor, mai exact de Ludovic al XVIII-lea, insa acest lucru se va dovedi, in scurt timp, prabusirea intregului imperiu.
Reincoronat dupa un an(aventura celor 100 de zile), Napoleon obtine cateva victorii, insa este infrant la Waterloo in anul 1815 si este silit sa plece in exil din nou, in insula Elba, unde a si murit in anul 1821.
Desi considerat un tiran de catre oponentii sai,( statutul de tiran este inca discutat de catre mare nume ale istoriei contemporane) el a ramas in istorie si datorita crearii Codului Napolenian, care a pus fundatiile legislatiei administrative si judiciare in majoritatea tarilor Europei de Vest. De asemenea, Napoleon a lasat ceea ce este cunoscut ca Primul Imperiu Francez sau Imperiul Napoleonian( desi destramat la scurt timp dupa exilul lui Napoleon), a carui intindere a cuprins aproape intreaga Europa continentala.
Din punct de vedere constitutional, Primul Imperiu Francez se refera atat la perioada dintre 1804 si 1814, de la sfarsitul Consulatului Francez pana la restaurarea Bourbonilor, cat si la perioada celor 100 de zile din1815.