Cauta:   

 

 
Din aceeasi categorie

 
  Zeii din Grecia antica
640 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Navele zeilor
710 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Odiseea zeilor - Erich von Daniken
553 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Malahitul
680 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Despre telepatie
237 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Istoria titanului
390 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Corali
814 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Sfantul Ilie -20 iulie
544 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Batalia de la Salamina
176 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Inchizitia farmacratica
61 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
 
recomandam

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

 
 
AnuntulVideo >> Cinema >> Stiinta, documentare
 

 

Mitologia greaca

 
 
 
 
 
Adaugat de Cozana 07.09.2016  Adauga la favorite 402 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi )
   
 
Potrivit legendei -conform mitologiei grecesti- Afrodita ,zeita a dragostei si a frumusetii s-a nascut in Cipru. “Stancile Afroditei" se gasesc pe tarmul sudic al insulei, pe locul unde - potrivit mitologiei grecesti - a cazut in apa marii inspumate organul masculin de reproducere al zeului Uranus, amputat de rude geloase. Aici s-ar fi nascut, din valurile marii involburate, zeita dragostei Afrodita.
Desi zeita a frumusetii, Afrodita este casatorita cu zeul schiop, hidosul Hefaistos, care era si fierarul zeilor. In privinta nasterii ei exista doua variante: prima ar fi ca este fiica lui Zeus si a Dionei, cealalta spune ca s-a nascut din spuma marii. Cu toate ca este casatorita cu Hefaistos (Hephaestus), a fost iubita de zeii Ares, zeul razboiului, Dionysos, Hermes si Poseidon , precum si de muritorii de Anchises si Adonis.
A avut mai multi copii: cu zeul Hermes pe Eros, cu Ares pe Anteros si pe Harmonia, cu muritorul Anchises pe Aeneas.
In legatura cu farmecul si puterea Afroditei circulau numeroase legende: un episod cunoscut este infidelitatea ei fata de Hephaestus care, descoperind prin surprindere legatura ei cu Ares, a chemat toti zeii Olympului drept martori. Un alt episod celebru este judecata lui Paris: Zeus a poruncit ca marul de aur aruncat de Eris, zeita vrajbei si revendicat in egala masura de Hera, Atena si Afrodita, sa fie acordat de un muritor, Paris, celei pe care o va socoti el mai frumoasa. Cele trei zeite s-au infatisat inaintea lui Paris pe muntele Ida si au inceput sa-si laude farmecele, promitandu-i fiecare cate un dar. Cucerit de frumusetea Afroditei si de darul fagaduit de ea - acela de a o lua de sotie pe cea mai frumoasa muritoare, pe Elena din Troia - Paris i-a dat ei marul.
Alegerea Afroditei si rapirea Elenei au constituit originea razboiului troian. In cursul acestui razboi, in care rivalele ei, Hera si Atena, au sprijinit tabara adversa, Afrodita i-a ajutat in mod constant pe troieni, in special pe Paris si pe Aeneas. Ea a fost ranita in lupta de catre grecul Diomede. Daca nu a putut impiedica moartea lui Paris si distrugerea Troiei, in schimb, salvarea lui Aeneas se datoreaza Afroditei, care l-a ajutat sa ajunga pe tarmurile Italiei. Tot datorita acestui fapt, zeita era socotita, sub numele de Venus, drept divinitate protectoare a Romei. Afrodita avea sanctuare celebre la Paphos, Cnidus, Delos, Sicyon etc. Cultul ei era celebrat in intreaga lume helenica, cu precadere in insulele Cipru si Cythera.

2) Apollo




Apollo (in mitologia greaca si in mitologia romana) zeul zilei, al luminii si al artelor, protector al poeziei si al muzicii, conducatorul corului muzelor, personificare a Soarelui. Era numit si Phoebus-Apollo.
Era fiul lui Zeus si al lui Leto. Pentru ca Hera, din gelozie, ii refuzase lui Leto un loc unde sa poata naste, Poseidon a scos la iveala, din valurile marii, insula Delos. Acolo, dupa noua zile si noua nopti de chinuri, Leto a adus pe lume doi gemeni: pe Apollo si pe Artemis.
Crescand miraculos de repede, la numai cateva zile dupa nastere, Apollo, al carui arc si ale carui sageti devenisera temute, a plecat la Delphi, unde a ucis sarpele Python, odinioara pus de Hera sa o urmareasca pe Leto si care ulterior devenise spaima intregului tinut. Dupa aceea, Apollo a infiintat acolo propriul sau oracol, instaurand totodata si Jocurile Pitice. (Tot de la acest fapt provenea si denumirea purtata de zeu, aceea de Pythius).
Un alt episod care i se atribuie era cel al uciderii ciclopilor: fiul lui Apollo, Asclepios, initiat de centaurul Chiron in tainele medicinei, nu s-a mai multumit sa vindece, ci a inceput sa-i invie pe cei morti. Acest fapt a atras asupra sa mania lui Zeus, care l-a omorat cu trasnetul sau.
Indurerat de pierderea lui si neputand sa se razbune pe Zeus, Apollo i-a pedepsit pentru moartea fiului sau pe ciclopi, ucigandu-i la randul sau, cu sagetile lui. Singura vina a acestora era faptul ca faurisera trasnetul lui Zeus. Drept pedeapsa pentru actul sau necugetat, Apollo a fost osandit de Zeus sa slujeasca timp de un an, ca sclav, pe un muritor. El si-a ispasit pedeapsa pazind turmele lui Admetus.
Apollo a iubit numeroase nimfe si muritoare, printre care pe Daphne, Cyrene, Marpessa, Cassandra si uneori chiar tineri ca Hyacinthus si Cyparisus. Zeul era infatisat ca un tanar frumos si inalt, cu o statura zvelta si impunatoare. Era reprezentat, uneori, cantand la lira. Atributele lui erau multiple: initial, Apollo era considerat ca o divinitate temuta, razbunatoare, care, justificat sau nu, raspandea molimi sau pedepsea cu sageti aducatoare de moarte pe oricine ii statea impotriva.
Era socotit totodata zeu vindecator, priceput in arta lecuirii, si tatal lui Asclepios. Avea darul profetiei, de care erau legate numeroasele lui oracole. Dintre acestea, cel mai vestit era cel de la Delphi. Se spunea ca, indragostit fiind de Cassandra, fiica regelui Priam, Apollo ar fi initiat-o si pe ea in aceasta taina. Mai tarziu, el a devenit zeul muzicii, al poeziei si al artelor frumoase. Era infatisat, in aceasta calitate, inconjurat de muze, pe muntele Parnassus.
Apollo era zeul invocat in calatorii de cei care navigau pe mare, care proteja orasele si noile constructii. Se spunea ca impreuna cu Alcathous ar fi ajutat la reconstruirea cetatii Megara, care fusese distrusa. In sfarsit, Apollo era considerat ca zeu al luminii (de aici si epitetul de Phoebus) si era identificat adesea cu insusi Soarele. Era serbat in numeroase centre ale lumii grecesti: la Delphi, Delos, Claros, Patara etc.
Avand, asa cum s-a aratat, un rol preponderent in mitologia greaca, Apollo a fost imprumutat de timpuriu si de alte neamuri. Era, de pilda, onorat de vechii etrusci si mai tarziu a fost adoptat si de romani. In cinstea lui s-au instituit la Roma Ludi Apollonares, si tot acolo, pe vremea imparatului Augustus, i se aduceau onoruri deosebite.


3) Ares



Se numara printre cei doisprezece mari zei ai Olimpului si era fiul lui Zeus si al Herei. Cu toate acestea, era dispretuit de parintii sai si de catre ceilalti zei, mai ales de catre Atena, datorita caracterului sau violent, sangeros. In numeroasele mituri legate de numele lui, zeul apare adesea infrant, desi era simbolul fortei razboinice, brutale.
In razboiul troian, de pilda, la care participa luptand alaturi de Hector, el este ranit de catre Diomede cu ajutorul Athenei si silit sa o ia la fuga. Cand sare in ajutorul fiului sau, care avea sa fie ucis de Heracles, Ares e de asemenea ranit de catre erou si silit sa se retraga. La fel, zeul trebuie sa indure uciderea fiicei sale, Penthesilea, fara sa poata face nimic. De numele lui Ares e legat si Areopagul, colina unde, la Atena, era locul unde se judecau crimele de natura religioasa. Se credea ca la poalele acestei coline Ares l-ar fi ucis pe Hallirrhothius, fiul lui Poseidon, fiindca voia sa-i necinsteasca fiica, pe Alcippe. Adus de catre Poseidon in fata judecatii zeilor, pe aceeasi colina, spre a fi osandit pentru crima savarsita, Ares a fost insa iertat.
Dintre numeroasele episoade amoroase care i se atribuiau, era celebra legatura dintre el si Aphrodita, legatura data in vileag de catre sotul acesteia, Hefaistos. Cultul lui Ares a fost adus in Grecia din Tracia.
La romani Ares era identificat cu zeul Marte.

4) Artemis







Artemis a fost una din cele mai vechi si venerate zeitati ale Greciei Antice. In perioada clasica a mitologiei elene, Artemis (Ἄρτεμις) era descrisa ca fiind fiica lui Zeus si al muritoarei Leto, si sora geamana a lui Apollo. Era zeita padurilor, nasterii copiilor, virginitatii, fertilitatii, a vanatorii si era evocata cu arc si sageti. Caprioara a fost animalul care i-a fost consacrat. In perioadele eleniste tarzii, si-a asumat rolul Eileithiei in ajutorul nasterilor.
Artemis a fost identificata mai tarziu cu Selene, o titanida, zeita greaca a lunii, cateodata evocata cu o semiluna deasupra capului. Totodata a fost corelata cu zeita romana Diana, cu zeita etrusca Artume si cu zeita elena Hecate.


5)Atena



Atena (greaca: Αθήνα, Athina,Τριτογėνεια, Tritogenia) era una dintre cele mai mari divinitati ale mitologiei grecesti, identificata de romani cu zeita Minerva. Era zeita intelepciunii, pe care grecii o mai numeau si Pallas Athena sau, pur si simplu, Pallas.
Atena era fiica lui Zeus si a lui Metis. Zeus a inghitit-o insa pe Metis inainte ca aceasta sa nasca, astfel ca Atena a iesit direct din capul lui Zeus, cu arme si armura cu tot. In momentul cand a aparut pe lume, a slobozit un racnet razboinic, care a cutremurat cerul si pamantul. Atena era simbolul atributelor reunite ale parintilor ei. Ea personifica forta mostenita de la Zeus, imbinata cu intelepciunea si prudenta lui Metis. Zeita razboinica, reprezentata cu coif, sulita si egida pe care era zugravit capul Gorgonei Medusa, Atena a jucat un rol important in lupta impotriva gigantilor. Ea participa, de asemenea, la razboiul troian alaturi de greci, pe care-i sustine, neputand uita jignirea adusa de Paris. Este cunoscuta disputa dintre Atena si Poseidon cu prilejul impartirii diverselor regiuni ale Greciei. Cu aceasta ocazie, consiliul zeilor a fagaduit sa dea Attica aceluia din cei doi care-i va darui bunul cel mai de pret. Poseidon i-a daruit calul, iar Atena maslinul, care avea sa asigure prosperitatea locuitorilor. Ea a castigat in felul acesta intrecerea si a devenit patroana cetatii Athenae, care-i poarta de atunci numele.
Atena era socotita protectoarea artelor frumoase, a mestesugurilor, a literaturii si a agriculturii, a oricarei actiuni care presupunea ingeniozitate si spirit de initiativa. Ea patrona viata sociala si cea statala, era sfatuitoarea grecilor adunati in areopag si aparatoarea lor in razboaie.

6)Demetra





Demetra (greaca: Δημήτηρ) era in mitologia greaca zeita agriculturii si a roadelor pamantului. Era fiica lui Cronos si a Rheei si apartinea generatiei olimpienilor. Demetra a avut cu Zeus o singura fiica, pe Persefona, de care era strans legata atat in ceea ce priveste cultul cat si legenda.
In timp ce culegea pe un camp flori, pamantul a inghitit-o pe Persefona; ea a fost rapita de unchiul ei, Hades, care a dus-o cu el in Infern. Zadarnic a cautat-o indurerata Demetra noua zile si noua nopti, cutreierand lumea in lung si-n lat. Nimeni nu-i stia de urma. Intr-un tarziu, Demetra a aflat de la Apollo de soarta fiicei sale. Cuprinsa de jale, Demetra paraseste atunci Olimpul si jura sa nu-si reia indatoririle divine si locul in randul zeilor, decat in ziua cand ii va fi inapoiata Persefona. Ratacind pe pamant, dupa multe peregrinari, ajunge la Eleusis si zaboveste o vreme mai indelungata la curtea regelui Celeus (vezi si Triptolemus si Demophon). Intre timp, cum pamantul nu mai rodeste si holdele se usuca, Zeus il trimite pe Hermes sa i-o aduca inapoi pe Persefona. Dar reintoarcerea fiicei la mama ei nu mai este posibila. Ascalaphus a vazut-o pe Persefona cum s-a infruptat in Infern dintr-o rodie. In felul acesta ea s-a legat, o data pentru totdeauna, de lumea subpamanteana. Manioasa, Demetra il transforma pe Ascalaphus, singurul martor al sacrilegiului comis, in bufnita. Persefona insa trebuie sa ramana alaturi de Hades. La insistentele lui Demetra se ajunge totusi la un compromis: sase luni din an Persefona va sta alaturi de sotul ei in regatul subpamantean si sase luni le va petrece pe pamant, langa mama ei.
Reintoarcerea pe pamant a Persefonei era insotita de venirea primaverii, de renasterea naturii si de plenitudinea verii. Absenta ei era marcata de ariditate, de anotimpul trist al iernii in care Demetra ducea dorul fiicei sale. In mitologia romana Demetra purta numele de Ceres, o veche divinitate cu care a fost asimilata.



7)Hera





Hera (in greaca: Ήρα), este in mitologia greaca zeita protectoare a casniciei, a caminului si a femeilor maritate, precum si regina zeilor si a oamenilor. La romani este identificata cu Iunona.
Hera a fost fiica lui Cronos si a Rheei. Ea a fost inghitita, la fel ca si fratii ei, de catre tatal lor, care se temea sa nu fie detronat de fii sai. Fratele cel mai mic, Zeus, a fost salvat de mama sa, care i-a dat lui Cronos o piatra infasurata in scutece. In timpul luptei dintre Zeus si Cronos, Hera a fost incredintata zeitei Tethys si lui Oceanus, care au crescut-o. Mai tarziu, ea s-a casatorit cu fratele ei Zeus, devenind "sotia legitima" a stapanului lumii. In aceasta calitate, ea era considerata protectoarea caminului, a casatoriei si, in general, a femeilor maritate. Cu Zeus, Hera a avut patru copii: pe Ares, Hebe, Hefaistos si Eileithyia. Impartind tronul, dar nu si puterea marelui ei stapan, Hera este adesea infatisata ca o sotie geloasa si nesabuit de violenta, care usor se simte jignita si nu pregeta sa se razbune crunt pentru toate infidelitatile savarsite de sotul ei. Adeseori, mania este capricioasa si nejustificata.
Tempul Herei din Agrigento, Grecia Mare (Italia de Sud)Hera era recunoscuta in toata Grecia, in special in orasele Argos, Sparta si Micene. Existau de asemenea temple in Samos, Olympia, Corint, Tiryns, Perachora si Delos.
In perioada Greciei Arhaice, Hera a fost o deitate importanta pentru intreaga populatie din Elada. Probabil cultul ei este mai vechi decat cel al lui Zeus. In poezia epica greaca, Hera ii adreseaza lui Zeus cuvinte grele, dar il si preamareste, precum fraza: "Eu sunt fiica cea mare a lui Cronos, si nu sunt onorata doar pe pamant (pentru ca sunt zeita casniciei), ci si pentru ca sunt sotia ta si tu esti regele zeilor." din Iliada.
Este posibil ca zeita Hera sa aiba radacini de dinainte de sosirea grecilor, la un popor matriarhal. De abia la venirea grecilor indo-europeni i-au fost introduse in cult in perioada ioniana sau miceniana.
Romanii au identificat-o cu zeita Iunona, regina oamenilor si a zeilor in mitologia lor.


8)Hefaistos




Hefaistos (greaca Ἥφαιστος Hephaistos) reprezinta, in mitologia greaca, zeul focului, al metalelor si al metalurgiei, al fierarilor, sculptorilor si artizanilor, cunoscut de romani ca Vulcan. Fiul schiop al lui Zeus si al Herei, mester neintrecut, creatiile sale extraordinare uimindu-i chiar si pe zei: faureste arme si armuri miraculoase, obiecte care se misca singure (un fel de roboti superperfectionati), sau chiar pe Pandora si cutia acesteia. Este personificarea focului in cele 3 ipostaze ale sale: focul teluric (al vulcanilor), focul imblanzit (focul domestic, care poate fi folosit in diferite activitati, inclusiv la prelucrarea metalelor), precum si focul atmosferic. A fost casatorit cu Afrodita. Casatoria cu Afrodita a avut loc din cauza ca, fiind suparat pe mama lui, el a faurit un jilt fermecat cu care a prins-o pe zeita. Drept jertfa a cerut sa se casatoreasca cu Afrodita. Zeii s-au mirat: Cum sa se insoare slutul cu zeita frumusetii?


9)Hermes




...arcadianul, socotit fiu al lui Zeus si al pleiadei Maia, era un zeu de rang secundar si mesager al zeilor din Olimp, totusi investit cu numeroase atribute care ii compun o structura eclestica, aproape paradoxala. Divinitate sincretica, rezultata din fuziunea mai multor zeitati arhaice locale, Hermes Arcadianul (numit uneori si Hermes Psyhopompos - Calauza sufletelor spre Hades) devine cu vremea zeu pastoral, ocrotind turmele si cirezile; apoi, venerat in cetati, este zeul negustorilor greci, dar totodata si oratorul arhetipal (socotit de traditie descoperitorul elocventei), un zeu calator, atlet, patron al jocurilor si exercitiilor gimnastice, protector al memoriei didactice si al scolilor, paznicul sacru al drumurilor si portilor de acces, inventatorul titerei sau al lirei (pe care, potrivit imnului homeric Catre Hermes, I - a confectionat-o dintr-o carapace de broasca testoasa, infigand in ea 7 tulpini retezate de trestie pentru sustinerea coardelor din mate de oaie si infasurand cutia de rezonanta in piele de bou, bratele lirei fiind lucrate tot din trestie sau dintr-un lemn curbat). Acest Hermes a ajuns patron chiar si al hotilor, dar si simbol al fortei profetice (intrucat el dirija spre oameni visele premonitorii emanate de Zeus); dar era si simbolul planetei Mercur (grec. Hermes). Paralel, exista si cultul unui Hermes falic, care, desi secundar, pare sa divulge o origine culturala primitiva (ερμης - piatra falica); astfel, el reprezinta la un moment dat idealul elen al efebului. Ca pereche erotica a Afroditei, simbolizeaza impreuna cu ea cele doua principii, masculin si feminin, ale succesiunii generatiilor. In plus, ar fi fost si zeu al vantului, de unde, dupa unii interpreti, ar deriva functia sa principala, de mesager al Olimpului. Mitul sau biografic spune ca Hermes s-a nascut intr-o pestera din Arcadia (muntele Kylene) si indata dupa nastere a fugit din scutece in Tessalia, furand cirezile fratelui sau Apollon. Nezarit decat de ciobanul Battos si ascunzand vitele, s-a intors in grota natala unde, gasind o broasca testoasa, a facut din carapacea ei o lira. Apollon, desi venise furios sa-si ia inapoi cirezile, s-a lasat cucerit de sunetele necunoscute ale noului instrument muzical si, in schimbul lirei, i-a lasat lui Hermes toate vitele, iar alta data i-a daruit si vestitul caduceu, care ajunge simbolul nedespartit al lui Hermes, completat cu alte doua simboluri: palaria cu boruri largi si sandalele inaripate de aur. Tot Apollon l-a investit si cu functia de crainic divin. Lukian din Samosata ii face un portret complex si ironic, in autocaracterizare ("Sunt singurul dintre zei care nu apuc sa dorm nici noaptea, caci sunt nevoit sa conduc sufletele in lacasul lui Pluton" sau: "Ziua stau in palestre, servesc de crainic in adunari si dau povete oratorilor; mai trebuie sa fac ordine si in treburile celor morti" - Dialogurile zeilor, XXIV).

10)Hestia



In mitologia greaca, Hestia (gr. Ἑστία ) a fost zeita caminului, a focului sfant, prima fiica a lui Cronos si Rheei, sora a lui Zeus, Poseidon, Demetra, Hera si Hades. Cu toate ca a fost curtata de Apollo si de Poseidon, Hestia a obtinut de la Zeus dreptul de a-si pastra virginitatea pentru totdeauna. In plus, Zeus i-a acordat onoruri exceptionale: i se inchina un cult in toate casele oamenilor si in templele tuturor zeilor. Asa cum caminul domestic era centrul religios al locuintelor umane, Hestia era centrul religios al locuintei divine. Aceasta imobilitate a Hestiei explica faptul ca nu a jucat nici un rol in vreo legenda. A ramas un principiu abstract, intruchipand ideea de camin, nemanifestandu-se ca o divinitate personala.
In mitologia romana, Hestia este echivalenta cu Vesta. Hestia este mentionata de Hesiod, Diodorus Siculus, Platon, Aristofanes, Pausanias, Suidas, Ovidiu si Cicero.


11)Poseidon




In mitologia greaca, Poseidon (greaca Ποσειδῶν) era zeul marii, fiul lui Cronos si al Rheei. In mitologia romana este cunoscut sub numele de Neptun. Ca si ceilalti frati ai sai, cand s-a nascut, Poseidon a fost inghitit de catre tatal sau si apoi dat afara.
Mai tarziu a luptat alaturi de olimpieni impotriva titanilor. Cand, in urma victoriei, s-a facut impartirea Universului, lui Zeus i-a revenit Cerul, lui Hades lumea subpamanteana, iar lui Poseidon Imparatia apelor. El salasluia in fundul marii impreuna cu sotia sa, Amfitrite, alaturi de care, uneori, urmat de un intreg cortegiu marin si purtat de un car tras de cai inaripati, spinteca valurile.
Poseidon starnea furtunile sau facea ca apele marii sa devina linistite, el scotea insule la iveala sau le cufunda pe altele lovindu-le cu tridentul sau, facea sa izvorasca rauri sau sa se inchege lacuri. O data el a incercat impreuna cu Hera si cu Athena sa-l puna in lanturi pe Zeus, dar incercarea a dat gres. De atunci Poseidon a fost mereu alaturi de preaputernicul sau frate care carmuia destinele lumii.
Legat de numele sau este episodul intrecerii care a avut loc intre el si Athena atunci cand a fost sa-si imparta intre ei pamantul Atticei. Un alt episod il infatiseaza pe zeul marii lucrand cot la cot cu Apollo, ca sa inalte zidurile Troiei. Faptul ca nu a fost rasplatit pentru munca sa a atras mania lui Poseidon asupra troienilor. Aceasta manie, si faptul ca Odysseus i-a ucis un fiu, pe ciclopul Polyphemus, l-a determinat pe puternicul zeu sa-l urmareasca pe erou cu razbunarea sa, nimicindu-i pe rand corabiile si aruncandu-l de pe un tarm pe altul. Cu zeitele sau cu muritoarele de rand Poseidon a avut numerosi fii si fiice, majoritatea infatisati ca niste fiinte monstruoase sau a caror forta era de temut. Printre acestia se numarau: ciclopul Polyphemus, gigantul Chrysaor, aloizii, Lamus - regele lestrigonilor, Triton etc.

12)Zeus


El facea parte din prima generatie divina. Era cel mai mic dintre fii lui Cronos si ai Rheei. Rheea ca sa-l scape de urgia tatalui sau, care-si inghitea rand pe rand copiii de indata ce se nasteau, l-a ascuns pe Zeus in Creta, unde a fost ingrijit de catre doua nimfe, Adrasteia si Ida. Acestea il hraneau cu lapte de la capra Amaltheia si cu ambrozie. Curetii (aparatorii lui Zeus) il prozejau pe micul zeu si faceau zgomot cu armele cand acesta plangea, ca nu cumva sa-l auda Cronos. Cand a crescut mare, Zeus, a pus la cale, cu ajutorul Geei si al Metisei, detronarea tatalui sau. Dupa ce l-a silit pe Cronos sa-si verse inapoi copiii inghititi, Zeus, impreuna cu fratii sai acum reintorsi la viata, i-a declarat razboi lui Cronos. In ajutorul acestuia au sosit insa fratii sai, titanii. Insa ciclopii si hecatonheirii (uriasi cu o suta de brate). Lupta a durat zece ani si a luat sfarsit cu victoria olimpienilor. Zeus a devenit stapanul intregului Univers. El a daruit Lumea subpamanteana fratelui sau Hades, iar Marea lui Poseidon, pastrandu-si pentru sine Pamantul. Pana sa dobandeasca pacea, a avut de infruntat insa noi vrajmasi, de data aceasta pe gigantii asmutiti impotriva sa de catre Geea, care a nascut un monstru infricosator, Typhon, cu o suta de capete de balaur. Lupta cu Typhon a fost cea mai grea dar, in cele din urma, Zeus a iesit din nou si definitiv biruitor, azvarlindu-l pe monstru in Tartar. Insa si de acolo ii mai ameninta pe zeii olimpieni. El dezlantuie furtunile si vulcanii. Impreuna cu Echidna, jumatate femeie si jumatate sarpe, el dadu nastere lui Orthos, un dulau fioros cu trei capete, lui Cerber, cainele iadului si pe Hidra din Lerna.


 

Semnaleaza o problema

 

* Nota: Filmele cu / fara subtitrare sunt preluate din youtube.com
  Introdu codul din imagine

Trimite

 
 
Afiseaza playlist (total video: 0)