Din aceeasi categorie
|
Kierkegaard - O mare de credinta (BBC 1984) / Partea 1 2.334 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Kierkegaard - O mare de credinta (BBC 1984) / Partea 2 1.575 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Platon - Filosofi, se deprind cu gandul mortii 1.055 vizite - 0 comentarii adaugat de radio |
||||||||||||||||||
|
Vocea de neiutat a lui George Calinescu 698 vizite - 0 comentarii adaugat de TUDOR |
||||||||||||||||||
|
Mircea Eliade si redescoperirea sacrului / Partea 2/4 1.810 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Mircea Eliade si redescoperirea sacrului / Partea 3/4 2.051 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Arthur Schopenhauer - Lumea ca vointa si reprezentare 1.551 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Heidegger - Fiinta si timp 1.220 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Aristotel - Despre lungimea si scurtimea vietii 1.620 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Schopenhauer - Cum se masoare fericirea unei vieti 1.247 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Educatie
Soren Kierkegaard si Filozofia existentiala
| Adaugat de zaharia | 02.08.2016 |  Adauga
la favorite |
1.592 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteSoren Aabye Kierkegaard (n. 5 mai 1813, Copenhaga - d. 11 noiembrie 1855, Copenhaga) a fost un filozof, scriitor si teolog danez din secolul al XIX-lea. Prin conceptia sa filozofica asupra constrangerii omului de a-si alege destinul, a exercitat o influenta hotaratoare asupra teologiei si filozofiei moderne, in special asupra filozofiei existentiale.
Biografie
Kierkegaard a criticat vehement atat hegelianismul din timpul sau, cat si ceea ce a considerat ca fiind formalitati nule ale Bisericii Nationale Daneze. O mare parte din opera sa filozofica se concentreaza asupra problemelor legate de modul de viata al oamenilor, accentul cazand pe prioritatea realitatii umane concrete in detrimentul gandirii abstracte, subliniind, in acelasi timp, importanta alegerii si a devotamentului individual. Opera sa teologica se axeaza pe etica crestina si institutia Bisericii. Opera sa in domeniul psihologiei exploreaza emotiile si sentimentele indivizilor atunci cand se confrunta cu alegerile pe care le fac in viata.
Facand parte din metoda sa filozofica, inspirandu-se din Socrate si dialogurile socratice, primele opere ale lui Kierkegaard au fost scrise utilizand diverse personaje pseudonime, fiecare prezentandu-si punctele de vedere specifice si interactionand sub forma unui dialog complex. El desemneaza pseudonime pentru a explora in profunzime anumite puncte de vedere, care uneori se pot intinde pe parcursul mai multor carti, intre timp Kierkegaard, sau un alt pseudonim, criticand respectiva pozitie. Astfel, sarcina descoperirii semnificatiei operelor sale este lasata in grija cititorului, deoarece "aceasta sarcina trebuie sa fie astfel incat ea sa fie dificila, deoarece numai ceea ce e dificil inspira inimile nobile". Ulterior, specialistii l-au interpretat pe Kierkegaard in mod diferit, printre care, drept un existentialist, neo-ortodoxist, postmodernist, umanist si individualist. Traversand granitele filosofiei, ale teologiei, psihologiei si literaturii, el este o figura influenta in gandirea contemporana.
Se naste la 5 mai 1813, in Copenhaga, ca al saptelea fiu al lui Michael Pedersen Kierkegaard si al Anei Sorensdatter Lund. Copilaria sa sta sub semnul pietismului auster si melancoliei tatalui. Tatal sau, un om profund religios si obsedat de sentimentul pacatului, a influentat dezvoltarea tanarului Soeren in directia unei melancolii religioase si a unei imaginatii fastidioase.
Studiaza teologia intre anii 1830 si 1840 la Universitatea din Copenhaga, sustinandu-si dizertatia finala in iulie 1840 cu o teza despre ironia socratica. In acelasi an, se logodeste cu tanara Regine Olsen, in varsta de numai 18 ani. In octombrie 1841, din motive extrem de neclare, el rupe logodna.
Renunta la intentia de a se face pastor evanghelic, dedicandu-se cu precadere filosofiei, si pleaca la Berlin, pentru a audia cursurile lui Schelling. Reintors la Copenhaga, incepe sa publice articole, pamflete, aforisme si parabole cu caracter filosofic si religios, criticand suficienta clerului protestant danez.
Debuteaza editorial inca din 1838 cu lucrarea Af en endnu levendes Papirer ("Din hartiile cuiva inca in viata"), o analiza critica necrutatoare a romanului Kun en Spillemand ("Un biet scripcar") al lui Hans Christian Andersen. Incepand cu anul 1843, ganditorul danez isi intensifica activitatea prin publicarea unor lucrari, al caror subiect variaza intre filozofie, psihologie, religie si chiar predici crestine. Cele aproape 40 de titluri aparute antum, semnate cu pseudonim ori cu propriul nume, tematizeaza primatul individului concret, istoric si contingent asupra oricarei realitati depersonalizante si imposibilitatea inglobarii fenomenului vital in categorii abstracte si exhaustiv explicative. Va publica si o serie de texte, de pamflete extrem de acide, in care ataca deschis si demasca paganismul si ipocrizia mediului ecleziastic al contemporanilor sai.
In 1855 editeaza revista "Oieblikket" ("Clipa"), dar la inceputul lunii octombrie 1855 sufera o apoplexie cerebrala si moare la 11 noiembrie 1855 intr-un spital din Copenhaga. Opera sa a exercitat o influenta considerabila, mai ales dupa primul razboi mondial, fiind o sursa de inspiratie pentru teologia dialectica, existentialismul filozofic si crestin si chiar asupra psihologiei moderne.
Filosofia alegerii si disperarii
Gandirea si stilul de viata a lui Kierkegaard reflecta drama vietii filosofului, chinuit de paradoxul sfasierii intre un Dumnezeu neinteles, caruia i se supune, si disperarea individului parasit intr-o lume in care trebuie sa existe, dar care i se refuza.
Disperarea la Kierkegared nu este agonie, ci pierderea individului. Omul trebuie sa-si aleaga, respectiv sa-si determine destinul, lasat singur, fara speranta, in haosul existentei. In fata dilemei "Ori, ori" (Enten - Eller, 1843), pentru a iesi din plictiseala existentei, penduleaza intre un hedonism rafinat si o disperare fara mijloace de consolare.
Adevaruri subiective
In sensul lui Kierkegaard, tezele pur teologice sunt adevaruri subiective si nu pot fi nici infirmate, nici confirmate de stiinta, adica de cunoasterea obiectiva. De aceea, pentru el a opta pentru sau contra unui anumit adevar subiectiv este o alegere pur arbitrara.
Trecerea de la cunoasterea obiectiva la credinta religioasa este numit de Kierkegaard salt al credintei, deoarece este vorba de acceptarea subiectiva a unor teze care nu pot fi justificate rational.
Credinta crestina este pentru el rezultatul fagasului pe care il imping pe subiect astfel de alegeri care nu au si nu pot avea temei rational (in sensul ca ratiunea nu este nici pentru si nici contra lor).Din punct de vedere obiectiv, tezele pur teologice nu sunt nici adevarate, nici false. Unele teze care nu sunt pur teologice, ci sunt falsificabile, au fost confirmate stiintific (de ex. faptul ca Isus a existat in mod real) sau infirmate stiintific (de ex. viziunea lui Eusebiu din Cezareea ca biserica crestina primara a avut o unitate de monolit bazata pe adevarul care a purces de la apostoli.
Influenta gandirii lui Kierkegaard
In cursul secolului al XIX-lea, influenta gandirii lui Kierkegaard s-a exercitat numai asupra unor scriitori scandinavi, ca Henrik Ibsen si August Strindberg. Abia un secol mai tarziu, conceptiile sale filosofice se reflecta, in forme modificate, in scrierile reprezentantilor filosofiei existentiale, ca Albert Camus, Gabriel Marcel, Martin Heidegger, Jean-Paul Sartre, Karl Jaspers, precum si ai "dialecticei negative" (Theodor Adorno). Si scriitorul ceh Franz Kafka a fost profund influentat de operele lui Kierkegaard.
In literatura romana influenta operei lui Kierkegaard a fost una tarzie, operele sale au inceput sa circule abia in perioada interbelica, im limbile franceza, italiana sau engleza si i-au influentat pe Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt, Jeni Acterian, Max Blecher etc. Dupa 1947, romanele lui Nicolae Breban Don Juan si Panda si seductie au repus in circulatie multe dintre ideile din Jurnalul seducatorului, emise de Kierkegaard.
Operele lui Kierkegaard au inceput sa fie traduse in limba romana incepind cu anii 90.
SURSA:Wiki.ro
Biografie
Kierkegaard a criticat vehement atat hegelianismul din timpul sau, cat si ceea ce a considerat ca fiind formalitati nule ale Bisericii Nationale Daneze. O mare parte din opera sa filozofica se concentreaza asupra problemelor legate de modul de viata al oamenilor, accentul cazand pe prioritatea realitatii umane concrete in detrimentul gandirii abstracte, subliniind, in acelasi timp, importanta alegerii si a devotamentului individual. Opera sa teologica se axeaza pe etica crestina si institutia Bisericii. Opera sa in domeniul psihologiei exploreaza emotiile si sentimentele indivizilor atunci cand se confrunta cu alegerile pe care le fac in viata.
Facand parte din metoda sa filozofica, inspirandu-se din Socrate si dialogurile socratice, primele opere ale lui Kierkegaard au fost scrise utilizand diverse personaje pseudonime, fiecare prezentandu-si punctele de vedere specifice si interactionand sub forma unui dialog complex. El desemneaza pseudonime pentru a explora in profunzime anumite puncte de vedere, care uneori se pot intinde pe parcursul mai multor carti, intre timp Kierkegaard, sau un alt pseudonim, criticand respectiva pozitie. Astfel, sarcina descoperirii semnificatiei operelor sale este lasata in grija cititorului, deoarece "aceasta sarcina trebuie sa fie astfel incat ea sa fie dificila, deoarece numai ceea ce e dificil inspira inimile nobile". Ulterior, specialistii l-au interpretat pe Kierkegaard in mod diferit, printre care, drept un existentialist, neo-ortodoxist, postmodernist, umanist si individualist. Traversand granitele filosofiei, ale teologiei, psihologiei si literaturii, el este o figura influenta in gandirea contemporana.
Se naste la 5 mai 1813, in Copenhaga, ca al saptelea fiu al lui Michael Pedersen Kierkegaard si al Anei Sorensdatter Lund. Copilaria sa sta sub semnul pietismului auster si melancoliei tatalui. Tatal sau, un om profund religios si obsedat de sentimentul pacatului, a influentat dezvoltarea tanarului Soeren in directia unei melancolii religioase si a unei imaginatii fastidioase.
Studiaza teologia intre anii 1830 si 1840 la Universitatea din Copenhaga, sustinandu-si dizertatia finala in iulie 1840 cu o teza despre ironia socratica. In acelasi an, se logodeste cu tanara Regine Olsen, in varsta de numai 18 ani. In octombrie 1841, din motive extrem de neclare, el rupe logodna.
Renunta la intentia de a se face pastor evanghelic, dedicandu-se cu precadere filosofiei, si pleaca la Berlin, pentru a audia cursurile lui Schelling. Reintors la Copenhaga, incepe sa publice articole, pamflete, aforisme si parabole cu caracter filosofic si religios, criticand suficienta clerului protestant danez.
Debuteaza editorial inca din 1838 cu lucrarea Af en endnu levendes Papirer ("Din hartiile cuiva inca in viata"), o analiza critica necrutatoare a romanului Kun en Spillemand ("Un biet scripcar") al lui Hans Christian Andersen. Incepand cu anul 1843, ganditorul danez isi intensifica activitatea prin publicarea unor lucrari, al caror subiect variaza intre filozofie, psihologie, religie si chiar predici crestine. Cele aproape 40 de titluri aparute antum, semnate cu pseudonim ori cu propriul nume, tematizeaza primatul individului concret, istoric si contingent asupra oricarei realitati depersonalizante si imposibilitatea inglobarii fenomenului vital in categorii abstracte si exhaustiv explicative. Va publica si o serie de texte, de pamflete extrem de acide, in care ataca deschis si demasca paganismul si ipocrizia mediului ecleziastic al contemporanilor sai.
In 1855 editeaza revista "Oieblikket" ("Clipa"), dar la inceputul lunii octombrie 1855 sufera o apoplexie cerebrala si moare la 11 noiembrie 1855 intr-un spital din Copenhaga. Opera sa a exercitat o influenta considerabila, mai ales dupa primul razboi mondial, fiind o sursa de inspiratie pentru teologia dialectica, existentialismul filozofic si crestin si chiar asupra psihologiei moderne.
Filosofia alegerii si disperarii
Gandirea si stilul de viata a lui Kierkegaard reflecta drama vietii filosofului, chinuit de paradoxul sfasierii intre un Dumnezeu neinteles, caruia i se supune, si disperarea individului parasit intr-o lume in care trebuie sa existe, dar care i se refuza.
Disperarea la Kierkegared nu este agonie, ci pierderea individului. Omul trebuie sa-si aleaga, respectiv sa-si determine destinul, lasat singur, fara speranta, in haosul existentei. In fata dilemei "Ori, ori" (Enten - Eller, 1843), pentru a iesi din plictiseala existentei, penduleaza intre un hedonism rafinat si o disperare fara mijloace de consolare.
Adevaruri subiective
In sensul lui Kierkegaard, tezele pur teologice sunt adevaruri subiective si nu pot fi nici infirmate, nici confirmate de stiinta, adica de cunoasterea obiectiva. De aceea, pentru el a opta pentru sau contra unui anumit adevar subiectiv este o alegere pur arbitrara.
Trecerea de la cunoasterea obiectiva la credinta religioasa este numit de Kierkegaard salt al credintei, deoarece este vorba de acceptarea subiectiva a unor teze care nu pot fi justificate rational.
Credinta crestina este pentru el rezultatul fagasului pe care il imping pe subiect astfel de alegeri care nu au si nu pot avea temei rational (in sensul ca ratiunea nu este nici pentru si nici contra lor).Din punct de vedere obiectiv, tezele pur teologice nu sunt nici adevarate, nici false. Unele teze care nu sunt pur teologice, ci sunt falsificabile, au fost confirmate stiintific (de ex. faptul ca Isus a existat in mod real) sau infirmate stiintific (de ex. viziunea lui Eusebiu din Cezareea ca biserica crestina primara a avut o unitate de monolit bazata pe adevarul care a purces de la apostoli.
Influenta gandirii lui Kierkegaard
In cursul secolului al XIX-lea, influenta gandirii lui Kierkegaard s-a exercitat numai asupra unor scriitori scandinavi, ca Henrik Ibsen si August Strindberg. Abia un secol mai tarziu, conceptiile sale filosofice se reflecta, in forme modificate, in scrierile reprezentantilor filosofiei existentiale, ca Albert Camus, Gabriel Marcel, Martin Heidegger, Jean-Paul Sartre, Karl Jaspers, precum si ai "dialecticei negative" (Theodor Adorno). Si scriitorul ceh Franz Kafka a fost profund influentat de operele lui Kierkegaard.
In literatura romana influenta operei lui Kierkegaard a fost una tarzie, operele sale au inceput sa circule abia in perioada interbelica, im limbile franceza, italiana sau engleza si i-au influentat pe Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt, Jeni Acterian, Max Blecher etc. Dupa 1947, romanele lui Nicolae Breban Don Juan si Panda si seductie au repus in circulatie multe dintre ideile din Jurnalul seducatorului, emise de Kierkegaard.
Operele lui Kierkegaard au inceput sa fie traduse in limba romana incepind cu anii 90.
SURSA:Wiki.ro
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.