Din aceeasi categorie
|
Dan Grigore 502 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Arhitectura graca partea I 797 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Arta bijuteriilor egiptene 1.023 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Nicolae Alexi 576 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
05:21
|
Superb! 1.182 vizite - 0 comentarii adaugat de odette |
||||||||||||||||||
|
Robert Anning Bell 1.293 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Anders Zorn - Pictor, gravor si sculptor suedez 1.156 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Liu Haisu, tanarul maestru al Renasterii chineze 311 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Yuri Dmitrievich Vasendin 462 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Amira Willighagen 9 ani 1.105 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Arta
Cella Serghi
| Adaugat de Cozana | 15.07.2016 |  Adauga
la favorite |
1.436 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteCella Serghi (n. 4 noiembrie S.V. 22 octombrie 1907, Constanta, d. 19 septembrie 1992, Bucuresti) a fost o scriitoare, publicista si traducatoare romana, una dintre cele mai importante prozatoare romane ale literaturii interbelice.
A debutat cu romanul Panza de paianjen, fiind sustinuta de scriitori faimosi ai epocii, ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian si Camil Petrescu. In anul 1977 a publicat la editura Cartea Romaneasca un volum autobiografic intitulat Pe firul de paianjen al memoriei.
Nascuta la 22 octombrie 1907 in Constanta, intr-o familie de vechi dobrogeni, Cella Marcoff, cunoscuta sub pseudonimul Cella Serghi, dupa numele bunicului Serghi Marcoff, de origine bulgara, scriitoarea va ramane atasata toata viata de farmecul tinutului natal, asa cum de altfel si marturiseste, "M-am nascut la Constanta, intr-o casa de pe strada Marii, si prezenta marii a avut o influenta deosebit de puternica asupra copilariei mele. Despartirea de mare, din cauza refugiului, a fost un soc care a lasat urme adanci. M-a urmarit nostalgia marii, dorul de mare mi-a indurerat copilaria. Panza de paianjen - in mare masura autobiografica - e plina de ecourile marii, de amaraciunea acelei despartiri. Chiar mai tarziu, in fata ei, cantam marea copilariei mele. Bunicul meu, ceasornicar, era pasionat de descoperirile care se faceau la Constanta cu prilejul sapaturilor si mi-a transmis dragostea lui pentru cioburi, ulcele, sticlute, figurine si tot felul de obiecte din antichitate, pe care le cauta si le strangea. Tare as fi vrut sa ma joc cu ele, dar n-aveam voie decat sa le mangai sub privirea lui aspra".
Scriitoarea va continua sa evoce marea, "marea e o prezenta vie si o prezenta de vis. Miscarea ei necontenita, valurile care se izbeau cu disperare de stanci si toate acele schimbari de culoare, de la verdele jadului la albastru de cobalt, nisipul, aur incins, diminetile triumfatoare de la Mamaia, Cazinoul si in centru statuia lui Ovidiu, iar la cativa pasi, pe strada Traian, dugheana bunicului, ticsita de ulcele de lut ars, opaite, amfore, sticlute irizate, figurine ciobite, descoperite in sapaturile stravechiului Tomis, totul era facut sa incinte, sa nelinisteasca, sa tulbure, sa slefuiasca sufletul unui copil".
Familia Marcoff locuieste in Constanta pana in 1916, refugiindu-se in timpul razboiului la Braila, apoi la Bucuresti. Clasele primare incepute la Constanta sunt continuate in orasele in care familia se stabileste. Urmeaza la Bucuresti Facultatea de Drept, luandu-si licenta in 1931. Inca din timpul studentiei incepe sa lucreze, angajandu-se ca secretara la un avocat. Se casatoreste cu inginerul Alfio Seni, apoi cu judecatorul Ion Bogdan. Practica un timp avocatura, fapt ce serveste romancierei la cunoasterea diferitelor caractere, imbogatind gama personajelor sale. Sub pseudonimul Gella Marin trimite ziarelor "Gazeta", de sub directia lui Ion Pas, si "Reporter" un numar de reportaje si cronici teatrale, care s-au bucurat de mult succes. Primul sau reportaj era intitulat "Week end in Bucegi". Aceste prime publicatii aveau sa-i deschida Cellei Serghi perspectiva permanentei munci literare.
In 1937 apare in "Revista fundatiilor" primul fragment din romanul "Pinza de paianjen", intitulat "Cele dintai nedumeriri". Debutul este remarcabil, lucrarea fiind apreciata de Camil Petrescu si Alexandru Rosetti. De fapt, Camil Petrescu o si determinase sa scrie, dupa cum marturiseste scriitoarea. Romanul in manuscris fusese citit in 1936 de Mihail Sebastian, care l-a recomandat lui Liviu Rebreanu. Se poate spune ca talentul Cellei Serghi s-a afirmat odata cu aparitia acestui roman. Asa se face ca prima lucrare a autoarei a fost recomandata publicului de trei mari scriitori: Camil Petrescu, Liviu Rebreanu si Mihail Sebastian. Romanul a aparut cu o banderola pe care scria: "Liviu Rebreanu, Camil Petrescu si Mihail Sebastian au recomandat Editurii acest roman". Despre intalnirea cu autorul lui "Ion" si clipa cand punandu-i mana pe umar i-a spus cu toata gravitatea "esti un scriitor", Cella Serghi isi aminteste intotdeauna cu emotie. De acum inainte, scriitoarea isi traseaza hotarat drumul spre cariera ei literara.
Este chemata sa publice in "Viata romaneasca" si "Revista Fundatiilor" de Mihai Ralea, D. I. Suchianu si Al. Rosetti, iar Eugen Lovinescuo invita la "Sburatorul". Leaga astfel multe prietenii literare. Schitele publicate in revistele amintite, avand aceeasi eroina - Mirona - vor deveni romanul de mai tarziu "Cad zidurile", apoi in alte editii "Cartea Mironei" sau "Mirona".
Locuieste un timp la Paris, unde continua sa scrie si sa citeasca fragmente in grupul studentilor romani, fapt relatat in volumul "Mirona", care cuprinde foarte multe elemente autobiografice. Lecturile in grup sunt stimulente pentru autoare, asa cum erau si citirile la "Sburatorul pentru Hortensia Papadat Bengescu, cu care creatia literara a Cellei Serghi are tangente.
In 1945 e secretara Universitatii libere populare. Dupa 1945 publica articole si schite in revistele "Femeia", "Flacara", "Viata romaneasca". Romanele sale - toate bine primite de cititori, au cunoscut cate trei si patru editii. Retiparirile confirma odata mai mult popularitatea de care se bucura scriitoarea. Interpreta deosebita a sufletului feminin, personajele sale au gasit o larga audienta in randul publicului. Mai toate eroinele au un destin tulburator si captivant, sunt firi complexe, parcurg drumuri deosebite in afirmarea lor sociala. Dupa cum apreciaza critica literara, "ceea ce confera originalitate scrisului Cellei Serghi este viziunea realista a cartilor sale".
In afara creatiei originale, Cella Serghi este si o buna traducatoare, oprindu-se insa la lucrari care se circumscriu temperamentului sau artistic ("Va place Brahms ?" de Francoise Sagan si "Casa de hartie" de Francoise Mallet-Joris).
Creatia romancierei inceputa in perioada de inflorire a literaturii romane - perioada interbelica - este in plina ascensiune.
A debutat cu romanul Panza de paianjen, fiind sustinuta de scriitori faimosi ai epocii, ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian si Camil Petrescu. In anul 1977 a publicat la editura Cartea Romaneasca un volum autobiografic intitulat Pe firul de paianjen al memoriei.
Nascuta la 22 octombrie 1907 in Constanta, intr-o familie de vechi dobrogeni, Cella Marcoff, cunoscuta sub pseudonimul Cella Serghi, dupa numele bunicului Serghi Marcoff, de origine bulgara, scriitoarea va ramane atasata toata viata de farmecul tinutului natal, asa cum de altfel si marturiseste, "M-am nascut la Constanta, intr-o casa de pe strada Marii, si prezenta marii a avut o influenta deosebit de puternica asupra copilariei mele. Despartirea de mare, din cauza refugiului, a fost un soc care a lasat urme adanci. M-a urmarit nostalgia marii, dorul de mare mi-a indurerat copilaria. Panza de paianjen - in mare masura autobiografica - e plina de ecourile marii, de amaraciunea acelei despartiri. Chiar mai tarziu, in fata ei, cantam marea copilariei mele. Bunicul meu, ceasornicar, era pasionat de descoperirile care se faceau la Constanta cu prilejul sapaturilor si mi-a transmis dragostea lui pentru cioburi, ulcele, sticlute, figurine si tot felul de obiecte din antichitate, pe care le cauta si le strangea. Tare as fi vrut sa ma joc cu ele, dar n-aveam voie decat sa le mangai sub privirea lui aspra".
Scriitoarea va continua sa evoce marea, "marea e o prezenta vie si o prezenta de vis. Miscarea ei necontenita, valurile care se izbeau cu disperare de stanci si toate acele schimbari de culoare, de la verdele jadului la albastru de cobalt, nisipul, aur incins, diminetile triumfatoare de la Mamaia, Cazinoul si in centru statuia lui Ovidiu, iar la cativa pasi, pe strada Traian, dugheana bunicului, ticsita de ulcele de lut ars, opaite, amfore, sticlute irizate, figurine ciobite, descoperite in sapaturile stravechiului Tomis, totul era facut sa incinte, sa nelinisteasca, sa tulbure, sa slefuiasca sufletul unui copil".
Familia Marcoff locuieste in Constanta pana in 1916, refugiindu-se in timpul razboiului la Braila, apoi la Bucuresti. Clasele primare incepute la Constanta sunt continuate in orasele in care familia se stabileste. Urmeaza la Bucuresti Facultatea de Drept, luandu-si licenta in 1931. Inca din timpul studentiei incepe sa lucreze, angajandu-se ca secretara la un avocat. Se casatoreste cu inginerul Alfio Seni, apoi cu judecatorul Ion Bogdan. Practica un timp avocatura, fapt ce serveste romancierei la cunoasterea diferitelor caractere, imbogatind gama personajelor sale. Sub pseudonimul Gella Marin trimite ziarelor "Gazeta", de sub directia lui Ion Pas, si "Reporter" un numar de reportaje si cronici teatrale, care s-au bucurat de mult succes. Primul sau reportaj era intitulat "Week end in Bucegi". Aceste prime publicatii aveau sa-i deschida Cellei Serghi perspectiva permanentei munci literare.
In 1937 apare in "Revista fundatiilor" primul fragment din romanul "Pinza de paianjen", intitulat "Cele dintai nedumeriri". Debutul este remarcabil, lucrarea fiind apreciata de Camil Petrescu si Alexandru Rosetti. De fapt, Camil Petrescu o si determinase sa scrie, dupa cum marturiseste scriitoarea. Romanul in manuscris fusese citit in 1936 de Mihail Sebastian, care l-a recomandat lui Liviu Rebreanu. Se poate spune ca talentul Cellei Serghi s-a afirmat odata cu aparitia acestui roman. Asa se face ca prima lucrare a autoarei a fost recomandata publicului de trei mari scriitori: Camil Petrescu, Liviu Rebreanu si Mihail Sebastian. Romanul a aparut cu o banderola pe care scria: "Liviu Rebreanu, Camil Petrescu si Mihail Sebastian au recomandat Editurii acest roman". Despre intalnirea cu autorul lui "Ion" si clipa cand punandu-i mana pe umar i-a spus cu toata gravitatea "esti un scriitor", Cella Serghi isi aminteste intotdeauna cu emotie. De acum inainte, scriitoarea isi traseaza hotarat drumul spre cariera ei literara.
Este chemata sa publice in "Viata romaneasca" si "Revista Fundatiilor" de Mihai Ralea, D. I. Suchianu si Al. Rosetti, iar Eugen Lovinescuo invita la "Sburatorul". Leaga astfel multe prietenii literare. Schitele publicate in revistele amintite, avand aceeasi eroina - Mirona - vor deveni romanul de mai tarziu "Cad zidurile", apoi in alte editii "Cartea Mironei" sau "Mirona".
Locuieste un timp la Paris, unde continua sa scrie si sa citeasca fragmente in grupul studentilor romani, fapt relatat in volumul "Mirona", care cuprinde foarte multe elemente autobiografice. Lecturile in grup sunt stimulente pentru autoare, asa cum erau si citirile la "Sburatorul pentru Hortensia Papadat Bengescu, cu care creatia literara a Cellei Serghi are tangente.
In 1945 e secretara Universitatii libere populare. Dupa 1945 publica articole si schite in revistele "Femeia", "Flacara", "Viata romaneasca". Romanele sale - toate bine primite de cititori, au cunoscut cate trei si patru editii. Retiparirile confirma odata mai mult popularitatea de care se bucura scriitoarea. Interpreta deosebita a sufletului feminin, personajele sale au gasit o larga audienta in randul publicului. Mai toate eroinele au un destin tulburator si captivant, sunt firi complexe, parcurg drumuri deosebite in afirmarea lor sociala. Dupa cum apreciaza critica literara, "ceea ce confera originalitate scrisului Cellei Serghi este viziunea realista a cartilor sale".
In afara creatiei originale, Cella Serghi este si o buna traducatoare, oprindu-se insa la lucrari care se circumscriu temperamentului sau artistic ("Va place Brahms ?" de Francoise Sagan si "Casa de hartie" de Francoise Mallet-Joris).
Creatia romancierei inceputa in perioada de inflorire a literaturii romane - perioada interbelica - este in plina ascensiune.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.