Din aceeasi categorie
|
Tancurile Rusesti Topite de Laserul Romanesc in 1968 764 vizite - 0 comentarii adaugat de TUDOR |
||||||||||||||||||
|
Romania in al II-lea Razboi mondial / Episod 2 1.538 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
01:24
|
Gerard Philippe ...la Moscova (23 octombrie 1955) 1.909 vizite - 0 comentarii adaugat de mihaelyca |
||||||||||||||||||
|
Wolf Messing - Intrare nestingherita la Stalin 1.284 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cele mai cunoscute simboluri ale lumii Pestele 1.080 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Al doilea razboi mondial.Originile si inceputul 819 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Boris Eltin - Personalitati care au marcat istoria lumii 1.128 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ultimul sah al Iranului - Reza Pahlavi (1919-1980) 971 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Cazul Orlov - Cea mai mare inselatorie din istoria KGB 719 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
El Dorado - Mistere si asdevar 1.193 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Puciul care a lichidat URSS - Mistere
| Adaugat de oana | 08.05.2016 |  Adauga
la favorite |
1.005 vizualizari Nota film: 4 / 5 (1 vot ) |
|||||||||
Sterge
din favoritePuciul din 19 august 1991 reprezinta unul dintre momentele cruciale ale destramarii URSS – alaturi de caderea Zidului Berlinului si de exploziile de suveranitate din republicile pe cale de-a deveni „ex-sovietice".
Contextul puciului, in schimb, e departe de a fi elucidat. Privind dinspre azi, cu avantajul distantei, nu e clar daca numai Mihail Gorbaciov a fost tinta acestui complot sau, dimpotriva, tinta implicita era mult mai imprevizibilul, atunci, Boris Eltin. Potrivit unei versiuni, Gorbaciov si Eltin ar fi fost avertizati inca din 20 iunie (de catre ambasadorul american la Moscova, Jack Matlock, la randu-i informat de primarul Moscovei, Popov) ca se pregateste un complot care ar viza inlaturarea primului. E cert ca, pe 19 august, legaturile telefonice ale resedintei de vara a lui Gorbaciov au fost intrerupte, dar nu e clar cu ce scop: ca liderul sa nu poata comunica in afara, sau ca el sa nu fie deranjat de apeluri din exterior? Pentru ca, se pare, Gorbaciov nu depindea de telefoanele din vila de la Foros. In procesul ce avea sa urmeze dupa puci, unii martori au declarat sub juramant ca Gorbaciov nu a fost nicio clipa izolat si ca ar fi putut comunica prin sistemele de comunicatie prin satelit ce existau pe masinile escortelor sale; sau ca ar fi putut parasi oricand resedinta din moment ce nu exista nicio blocada terestra sau maritima in jurul perimetrului. Asa sa fie?
Filmul evenimentelor
Daca scoatem din ecuatie succesiunea de enigme, povestea e relativ simpla[1]. Pe 17 august, intr-o casa conspirativa de la periferia Moscovei si-au dat intalnire cativa dintre capii complotului, pentru a fixa detaliile. Erau de fata premierul Pavlov, seful KGB, Kriucikov, ministrul Iazov al Apararii, dar si Valeri Boldin – unul dintre oamenii cei mai apropiati lui Gorbaciov (sef de cabinet). In ziua urmatoare (18 august), dupa pranz, o delegatie a pucistilor – condusa de generalul Varennikov, ministru-adjunct al Apararii, si de generalul Plehanov, comandantul unei directii din KGB – l-a vizitat pe Gorbaciov la Foros.
Potrivit versiunii celui din urma, el ar fi decis sa-i primeasca pe cei veniti la el numai dupa ce a constatat ca legaturile telefonice ale resedintei fusesera taiate. Oaspetii i-ar fi transmis lui Gorbaciov ingrijorarea fata de evolutiile din stat si hotararea de a alcatui un Comitet de Stat pentru Starea Exceptionala (CSSE), care sa ia masurile pentru stoparea dezagregarii URSS.
Ceea ce ei cereau de la lider era o semnatura pe un decret care instituia starea exceptionala – astfel incat CSSE sa poata actiona intr-un cadru legal. Gorbaciov va spune ca a refuzat semnarea si, in consecinta, a fost tinut in domiciliu obligatoriu, sub paza armata; pucistii vor spune ca, dimpotriva, Gorbaciov le-ar fi dat semnal sa actioneze, dar ca nu a dorit sa se angajeze in nume propriu – motiv pentru care nu ar fi semnat decretul.
In seara aceleiasi zile, in biroul premierului Pavlov de la Kremlin a avut loc o noua reuniune a pucistilor (inclusiv Pugo, Ianaiev s.a.), carora li s-a prezentat rezultatul discutiei cu Gorbaciov – in sensul ca reactia ambigua a acestuia a fost interpretata ca echivaland cu un acord. In cursul noptii de 18/19 august, la ora 3, Ianaiev a semnat decretul de preluare provizorie a functiei de presedinte al URSS (ca urmare „a imbolnavirii" subite a lui Gorbaciov) si, in aceasta calitate, a semnat ulterior si decretul privind introducerea starii de necesitate. Primele jurnale ale Radio Moscova din ziua de 19 august au imprastiat vestea in toata lumea: incepand de la ora 4 a diminetii se instituia „starea exceptionala“ pe o perioada de 6 luni, cu scopul de permite combaterea „crizei profunde si multilaterale, a confruntarii politice, nationale, civile, a haosului si anarhiei care ameninta viata si securitatea cetatenilor URSS, suveranitatea si integritatea teritoriala a tarii“. CSSE da publicitatii un „Apel catre poporul sovietic“ si, totodata, un „Apel catre sefii de state si de guverne, precum si catre Secretarul general al ONU“. Actul cu numarul 1 emis de CSSE prevedea lichidarea tuturor structurilor politice si paramilitare ce contraveneau legilor URSS, sistarea activitatii partidelor politice, suspendarea organizatiilor de masa infiintate in ultimii ani, interzicerea anumitor publicatii si controlul asupra mass-media.
In jurul orei 10 a.m., spre centrul Moscovei au inceput sa patrunda unitati militare mobile ale ministerului Apararii: 362 de tancuri, 140 de masini de lupta, 148 de transportoare blindate, 430 de camioane grele cu personal de infanterie aferent. In paralel, ministerul de Interne participa cu trupe de interventie rapida.
De ce nu si Eltin?
In conditii normale, aceasta insurectie avea toate sansele de succes. Mihail Gorbaciov era (auto?)retinut in pasivitate in Crimeea, iar presedintele Rusiei, Boris Eltin, era la resedinta sa din afara Moscovei – unde se presupunea ca se odihneste dupa vizita pe care tocmai i-o facuse la Alma Ata omologului sau kazah Nazarbaiev, in zilele precedente. De ce anume nu a fost arestat la domiciliu si Eltin? Iata un alt mister al puciului.
Contextul puciului, in schimb, e departe de a fi elucidat. Privind dinspre azi, cu avantajul distantei, nu e clar daca numai Mihail Gorbaciov a fost tinta acestui complot sau, dimpotriva, tinta implicita era mult mai imprevizibilul, atunci, Boris Eltin. Potrivit unei versiuni, Gorbaciov si Eltin ar fi fost avertizati inca din 20 iunie (de catre ambasadorul american la Moscova, Jack Matlock, la randu-i informat de primarul Moscovei, Popov) ca se pregateste un complot care ar viza inlaturarea primului. E cert ca, pe 19 august, legaturile telefonice ale resedintei de vara a lui Gorbaciov au fost intrerupte, dar nu e clar cu ce scop: ca liderul sa nu poata comunica in afara, sau ca el sa nu fie deranjat de apeluri din exterior? Pentru ca, se pare, Gorbaciov nu depindea de telefoanele din vila de la Foros. In procesul ce avea sa urmeze dupa puci, unii martori au declarat sub juramant ca Gorbaciov nu a fost nicio clipa izolat si ca ar fi putut comunica prin sistemele de comunicatie prin satelit ce existau pe masinile escortelor sale; sau ca ar fi putut parasi oricand resedinta din moment ce nu exista nicio blocada terestra sau maritima in jurul perimetrului. Asa sa fie?
Filmul evenimentelor
Daca scoatem din ecuatie succesiunea de enigme, povestea e relativ simpla[1]. Pe 17 august, intr-o casa conspirativa de la periferia Moscovei si-au dat intalnire cativa dintre capii complotului, pentru a fixa detaliile. Erau de fata premierul Pavlov, seful KGB, Kriucikov, ministrul Iazov al Apararii, dar si Valeri Boldin – unul dintre oamenii cei mai apropiati lui Gorbaciov (sef de cabinet). In ziua urmatoare (18 august), dupa pranz, o delegatie a pucistilor – condusa de generalul Varennikov, ministru-adjunct al Apararii, si de generalul Plehanov, comandantul unei directii din KGB – l-a vizitat pe Gorbaciov la Foros.
Potrivit versiunii celui din urma, el ar fi decis sa-i primeasca pe cei veniti la el numai dupa ce a constatat ca legaturile telefonice ale resedintei fusesera taiate. Oaspetii i-ar fi transmis lui Gorbaciov ingrijorarea fata de evolutiile din stat si hotararea de a alcatui un Comitet de Stat pentru Starea Exceptionala (CSSE), care sa ia masurile pentru stoparea dezagregarii URSS.
Ceea ce ei cereau de la lider era o semnatura pe un decret care instituia starea exceptionala – astfel incat CSSE sa poata actiona intr-un cadru legal. Gorbaciov va spune ca a refuzat semnarea si, in consecinta, a fost tinut in domiciliu obligatoriu, sub paza armata; pucistii vor spune ca, dimpotriva, Gorbaciov le-ar fi dat semnal sa actioneze, dar ca nu a dorit sa se angajeze in nume propriu – motiv pentru care nu ar fi semnat decretul.
In seara aceleiasi zile, in biroul premierului Pavlov de la Kremlin a avut loc o noua reuniune a pucistilor (inclusiv Pugo, Ianaiev s.a.), carora li s-a prezentat rezultatul discutiei cu Gorbaciov – in sensul ca reactia ambigua a acestuia a fost interpretata ca echivaland cu un acord. In cursul noptii de 18/19 august, la ora 3, Ianaiev a semnat decretul de preluare provizorie a functiei de presedinte al URSS (ca urmare „a imbolnavirii" subite a lui Gorbaciov) si, in aceasta calitate, a semnat ulterior si decretul privind introducerea starii de necesitate. Primele jurnale ale Radio Moscova din ziua de 19 august au imprastiat vestea in toata lumea: incepand de la ora 4 a diminetii se instituia „starea exceptionala“ pe o perioada de 6 luni, cu scopul de permite combaterea „crizei profunde si multilaterale, a confruntarii politice, nationale, civile, a haosului si anarhiei care ameninta viata si securitatea cetatenilor URSS, suveranitatea si integritatea teritoriala a tarii“. CSSE da publicitatii un „Apel catre poporul sovietic“ si, totodata, un „Apel catre sefii de state si de guverne, precum si catre Secretarul general al ONU“. Actul cu numarul 1 emis de CSSE prevedea lichidarea tuturor structurilor politice si paramilitare ce contraveneau legilor URSS, sistarea activitatii partidelor politice, suspendarea organizatiilor de masa infiintate in ultimii ani, interzicerea anumitor publicatii si controlul asupra mass-media.
In jurul orei 10 a.m., spre centrul Moscovei au inceput sa patrunda unitati militare mobile ale ministerului Apararii: 362 de tancuri, 140 de masini de lupta, 148 de transportoare blindate, 430 de camioane grele cu personal de infanterie aferent. In paralel, ministerul de Interne participa cu trupe de interventie rapida.
De ce nu si Eltin?
In conditii normale, aceasta insurectie avea toate sansele de succes. Mihail Gorbaciov era (auto?)retinut in pasivitate in Crimeea, iar presedintele Rusiei, Boris Eltin, era la resedinta sa din afara Moscovei – unde se presupunea ca se odihneste dupa vizita pe care tocmai i-o facuse la Alma Ata omologului sau kazah Nazarbaiev, in zilele precedente. De ce anume nu a fost arestat la domiciliu si Eltin? Iata un alt mister al puciului.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.