Cauta:   

 

 
Din aceeasi categorie

 
  Sistemul nervos uman 3D-Anatomie
413 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Sistemul nervos periferic (SNP)-Anatomie
386 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Sistemul nervos central-Anatomie
350 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Teorie Auto - Curs mecanica - Partea 2
494 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Introducere in sistemul cartezian
402 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Cadranele sistemului de axe
1.230 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Sistemul respirator-Anatomie
425 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Teorie Auto - Curs mecanica - Partea 1
405 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Cursuri AUTO - Semnalele conducatorilor de vehicule
541 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Sistemul osos-Anatomie
678 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
 
recomandam

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

 
 
AnuntulVideo >> Cultura >> Cursuri
 

 

Sistemul limfatic-Anatomie

 
 
 
 
Adaugat de Cozana 26.11.2015  Adauga la favorite 577 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi)
   
 
Fiecare celula a organismului este scufundata intr-un lichid din care isi arunca deseuri. Acest mediu trebuie sa aiba o compozitie stabila pentru a garanta starea buna si functionarea perfecta a celulelor. Echilibrul sau se bazeaza pe mecanisme de reglare orchestrate de sistemul limfatic. Acesta colecteaza excedentul de limfa, fluid incolor eliberat de sange, care se acumuleaza in tesuturi, si il aduce la inima. Limfa transporta substantele nutritive si preia deseurile celulare. Ea are drept sarcina transportul lipidelor si al moleculelor liposolubile, din intestin pana in sange.

Contine proteine, grasimi, saruri minerale, iar compozitia sa se apropie de cea a plasmei, din care a rezultat. Compozitia si aspectul sau difera totusi dupa regiunea in care se gaseste. Astfel, in intestine, limfa contine multe grasimi si are un aspect laptos. In ficat, ea este bogata in proteine.

Sistemul limfatic contine vase limfatice, ganglioni si organele limfoide repartizate in diverse regiuni ale corpului.

Amigdalele, apendicele vermicular si splina sunt organe limfoide. Ele servesc drept depozit pentru celulele de aparare, cum ar fi limfocitele, care pot astfel sa intervina la aparitia unei infectii.

Ganglionii limfatici sunt mici aglomerari celulare de forma rotunjita, cu diametrul de 10-15mm, distribuiti sub forma de ciorchini de-a lungul vaselor limfatice. Fiecare ganglion este compartimentat in mai multi foliculi limfatici bogati in globule albe, cum sunt limfocitele si macrofagele. Limfa care patrunde in ganglioni este filtrata de foliculi limfatici si debarasata de eventualii sai agenti infectiosi.

Amigdalele sunt conglomerate de foliculi limfatici, in care abunda celulele de aparare. De forma rotunjita, ele sunt acoperite de o mucoasa. Se intampla frecvent ca ele sa se umfle, in timpul unei angine. Celulele lor sunt in acest caz angajate intr-o lupta incrancenata impotriva bacteriilor ofensive. Ganglionii pot atunci sa-si mareasca volumul si sa fie palpati la nivelul gatului, ceea ce inseamna ca vin in ajutorul amigdalelor.

Apendicele este situat intre intestinul subtire si cel gros. Cu o lungime de 8 cm, are si el foliculi limfatici, care ii permit sa ajute organismul la combaterea infectiilor. Are totusi un rol minor, iar absenta sa nu perturba cu nimic echilibrul mediului inferior al organismului.

Alt organ limfoid, splina este situata in partea de sus a abdomenului si cantareste cam 150g la adult. Functia sa principala este distrugerea globulelor rosii utilizate, dar ea joaca un rol important in sistemul imunitar. Splina cuprinde minusculii foliculi repartizati in doua grupe: unii sunt compusi din limfocite imature, iar ceilalti din limfocite mature. Celulele defensive ale foliculelor asigura functiile imune ale splinei, producand anticorpi.

Circulatia limfei se face dinspre tesuturi spre sange, prin intermediul valvelor si datorita contractiei muschilor netezi ai peretelui vaselor. Limfa este captata in tesuturi de capilarele limfatice, al caror perete il strabate, si condusa la ganglioni. Dupa ce a fost filtrata, ea este evacuata spre spatiile interstitiale. Capilarele limfatice o colecteaza din nou pentru a o directiona spre inima. Limfa strabate tuburi din ce in ce mai importante: vase, trunchiuri, canale limfatice, apoi canalul toracic, vasul-amiral al sistemului limfatic, care deverseaza limfa in sange la nivelul venelor situate la baza gatului. Limfa dreneaza astfel mediul intern, jucand rolul de supapa de „preaplin".

Structura sistemului limfatic seamana cu cea a sistemului sanguin: ea cuprinde in acelasi timp vase si organe. Analogia se opreste aici pentru ca, in sistemul limfatic, aceste doua parti sunt total independente una de alta. Vasele limfatice vehiculeaza limfa spre inima, in timp ce organele limfatice servesc la stocarea limfocitelor care asigura apararea organismului.

Reteaua limfatica este constituita in primul rand din vase prezente in toate tesuturile, intre celulele si capilarele sanguine. Doar sistemul nervos central, oasele, dintii si maduva osoasa sunt lipsite de sistem limfatic.

Alta specialitate a retelei limfatice: vasele sale sunt dotate cu un sistem de usi care se deschid si se inchid in functie de presiunea existenta in compartimentul interstitial. Aceste valvule impiedica refluarea limfei. Odata ajunsa in capilarele limfatice, ea se scurge spre vasele limfatice si se indreapta spre inima. Aceste vase seamana mult cu venele. Vasele limfatice superficiale urmeaza acelasi itinerar ca venele superficiale, iar vasele profunde iau calea arterelor profunde.

Diametrul vaselor creste progresiv pe masura ce limfa se apropie de inima. Fiecare regiune a organismului are propriile sale vase limfatice. Cele ale gatului dreneaza limfa de la nivelul capului si al gatului. Vasele regiunii abdominale conduc limfa de la nivelul organelor abdominale, cum ar fi stomacul, ficatul, pancreasul si intestinele, spre ganglionii limfatici ai abdomenului. Apoi intra in actiune ganglionii care-si incep activitatea de epurare. Odata debarasata de particulele sale nocive, limfa porneste din nou spre alte vase limfatice inainte de a ajunge in circulatia venoasa.

Cele mai mari vase din aceasta retea formeaza asa-numitele trunchiuri limfatice. Limfa care parvine la nivelul toracelui se imparte in doua canale. Cele doua canale deverseaza limfa filtrata in circulatia venoasa, la baza gatului, la punctul de jonctiune dintre vena jugulara interna si vena subclavie.

Spre deosebire de circulatia venoasa, circulatia limfatica functioneaza fara a fi pompata. Aceasta e pusa in miscare de contractiile muschilor scheletici. Ea se scurge variindu-si debitul in functie de presiunile provocate de cavitatea toracica la fiecare inspir. Totusi, sistemul cardio-vascular participa in mare parte la aceasta circulatie, prin extremitatea tecilor conjunctive care invelesc toate vasele, fie ca sunt sanguine, fie limfatice, comunicand acestora din urma vibratiilor primelor. Pulsatiile arterelor contribuie astfel direct la progresia limfei.

Contractiile muschilor netezi, situati in peretii canalelor limfatice, favorizeaza revarsarea finala a limfei in circulatia venoasa. Din aceasta cauza ea nu se scurge la fel de usor si rapid ca sangele. O activitate fizica nu poate decat sa amelioreze circulatia sa si deci drenajul substantelor nocive.

Sistemul limfatic are mai multe functii esentiale comune cu sistemul sanguin. Cele doua sisteme participa activ la homeostazie, echilibrul mediului intern. Ele reprezinta o modalitate de transport al principiilor nutritive si al deseurilor dintr-un loc al organismului intr-altul. Ambele dispun de mecanisme de aparare impotriva infectiilor.


 

Semnaleaza o problema

 

* Nota: Filmele cu / fara subtitrare sunt preluate din youtube.com
  Introdu codul din imagine

Trimite

 
 
Afiseaza playlist (total video: 0)