Din aceeasi categorie
|
Arthur Schopenhauer - Lumea ca vointa si reprezentare 1.547 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Auto-aparare. Cum sa antrenezi o lovitura eficienta 1.511 vizite - 0 comentarii adaugat de ponturi |
||||||||||||||||||
|
Comunicare si limbajul corpului - 'Body Language' 1.658 vizite - 0 comentarii adaugat de grisa |
||||||||||||||||||
|
Cum asortam culorile? 748 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum sa fii fericit in Romania? -Interviu cu Andrei Plesu 272 vizite - 0 comentarii adaugat de micle |
||||||||||||||||||
|
Andrei Plesu - Parabolele lui Iisus.Adevarul ca poveste 1.206 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Cum va arata lumea in viitor? 1.471 vizite - 0 comentarii adaugat de odette |
||||||||||||||||||
|
Incredibil!!! Afla cum calculeaza chinezii 2.731 vizite - 0 comentarii adaugat de miki |
||||||||||||||||||
00:43
|
Nicolae Iorga despre...munca 1.942 vizite - 0 comentarii adaugat de felix |
||||||||||||||||||
|
Cum sa pregatim corect adezivul bicomponent 1.048 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Educatie
Schopenhauer - Cum se masoare fericirea unei vieti
| Adaugat de zaharia | 18.01.2015 |  Adauga
la favorite |
1.247 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favorite- Oricine isi petrece viata fara suferinte excesive fizice sau psihice a avut soarta cea mai fericita pe care o putea gasi, el si nu acela care a avut parte de bucuriile si placerile cele mai mari.
Oricine vrea sa masoare fericirea unei vieti dupa acestea din urma are un criteriu cu totul fals, pentru ca bucuriile sunt negative;ca ele ne pot face fericiti e o iluzie pe care o hraneste si inteteste invidia, pentru ca ele nu sunt resimtite pozitiv, spre deosebire de suferinte;acestea sunt criteriul fericirii in viata, prin absenta lor. Din ceea ce am spus se intelege ca trebuie sa evitam sa obtinem placeri gratie suferintelor, fie acestea doar virtuale, pentru ca platim astfel negativului si himericului in loc de pozitiv si real. Invers e un castig sa sacrificam placerile pentru a obtine astfel eliberarea de suferinte, si asta din acelasi motiv.
_ Veselia sau suferinta extreme au intotdeauna la baza o eroare sau o iluzie;prin urmare aceste doua exaltari ale sufletului ar putea fi evitate prin reflectie. Aceasta veselie nelimitata se bazeaza intotdeauna pe himera de a fi gasit in viata ceva ce e pur si simplu imposibil sa gasesti, adica o satisfacere durabila a dorintelor sau a nelinistilor care nu inceteaza obsedant, sa renasca. Mai tarziu trebuie sa ne dispensam cat mai repede de orice himera singulara de acest gen si, atunci cand dispare, s-o platim cu tot atatea suferinte amare cate bucurii ne-a suscitat aparitia ei. Prin aceasta ea seamana perfect cu un munte de pe care nu putem cobori decat cazand, de accea ar trebui sa-l evitam;orice suferinta subita, nestapanita nu e altceva decat caderea de pe un varf.
_ Sursa insatisfactiilor noastre rezida in tentativele neincetat repetate de a creste factorul pretentiilor noastre, in timp ce celalalt factor, care ne impiedica sa inaintam in acest sens, ramane neschimbat.
_Viata omului are doua fete principale, o fata subiectiva, interioara si o fata obiectiva, exterioara. Fata subiectiva interioara priveste starea de bine si durerea, bucuria si suferinta. Trebuie sa tinem seama de faptul ca gradul si cantitatea cele mai mici cu putinta de suferinta sunt telul absolut pe care trebuie sa-l atingem-aceasta e fata pasiva. Fata obiectiva exterioara este imaginea pe care o prezinta evolutia vietii noastre, modul in care ne jucam rolul, viata frumoasa sau viata urata. Aici salasluiesc virtutea, eroismul, realizarile spiritului: e partea activa. Si aici diferenta dintre un om si altul e infinit mai mare decat pe cealalta fata, unde mai multa sau mai putina suferinta constituie singura diferenta. De aceea fata obiectiva a vietii noastre ar trebui sa fie principalul obiect al atentiei noastre, in timp ce in general primeaza cealalta.
- De vreme ce tot ce exista si se petrece pentru om nu e prezent imediat decat in constiinta sa si nu se petrece decat pentru aceasta, e evident ca predispozitiile constiintei sunt ele insele lucrul cel mai important si ca lucrurile depind mult mai mult de ele decat de figurile care apar in ele. Ceea ce un individ poseda pentru sine, ceea ce il insoteste in singuratate si ceea ce nimeni nu poate sa-i ia sau sa-i dea, iata ce e mult mai important decat ceea ce poseda sau este in ochii celorlalti. Un om de spirit se simte excelent intr-o singuratate totala gratie propriilor ganduri si imaginatiei sale, in timp ce un prost se plictiseste chiar daca isi petrece timpul numai in spectacole, serbari si iesiri in lume. Un caracter bun, bland si moderat poate fi multumit in circumstante care lasa de dorit, in timp ce un caracter rau si plin de invidie nu va fi multumit nici daca este acoperit de bogatii.
- Sursa insatisfactiilor noastre rezida in tentativele neincetat repetate de a creste factorul pretentiilor noastre, in timp ce celalalt factor, care ne impiedica sa inaintam in acest sens, ramane neschimbat.
_ Fericirea nelimitata si suferinta foarte violenta nu se intampla niciodata decat uneia si aceleiasi persoane: fiindca amandoua se conditioneaza reciproc si sunt astfel comun conditionate de o mare vitalitate a spiritului. Cum tocmai am vazut, ambele sunt produse nu prin ceea ce e pur actual, ci prin anticiparea viitorului.
****Arthur Schopenhauer (n. 22 februarie 1788, Stutthof/Danzig - d. 21 septembrie 1860, Frankfurt am Main) a fost un filozof german, cunoscut - mai ales - prin teoria sa asupra primatului „vointei" in sfera reprezentarii lumii si in comportamentul uman.
Lumea ca vointa si reprezentare:
Sub influenta lui Platon si a lui Immanuel Kant, Schopenhauer se situeaza in problema teoriei cunoasterii pe pozitia idealismului. Dar in cadrul acestei conceptii, Schopenhauer isi sustine propriile sale vederi si combate filozofia lui Hegel. Bazat pe achizitiile stiintelor naturale, dezvolta un punct de vedere original asupra fiziologiei perceptiei.
Dupa Schopenhauer, lumea exterioara exista numai in masura in care este perceputa si prezenta in constiinta omului, deci ca reprezentare. El nu este totusi intru totul de acord cu Kant, care considera ca "lucrul in sine" (das Ding an sich) ar fi mai presus de orice experienta senzoriala si in consecinta nu ar putea fi cunoscut. Schopenhauer sustine ca Vointa sta la baza reprezentarii lumii, avand o puternica forta lipsita de ratiune si de scop.
Spre deosebire de Hegel, considera ca lumea si istoria sunt lipsite de sens si de o tinta finala. Vointa sta nu numai la baza actiunilor omului, ci determina intreaga realitate, organica sau anorganica. Vointa se manifesta in lumea animala ca forta vitala si ca impuls spre procreare. Aceasta teorie asupra "primatului vointei" reprezinta ideea centrala a filozofiei lui Schopenhauer si a avut, incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea pana in actualitate, o influenta crescanda asupra gandirii filozofice
Oricine vrea sa masoare fericirea unei vieti dupa acestea din urma are un criteriu cu totul fals, pentru ca bucuriile sunt negative;ca ele ne pot face fericiti e o iluzie pe care o hraneste si inteteste invidia, pentru ca ele nu sunt resimtite pozitiv, spre deosebire de suferinte;acestea sunt criteriul fericirii in viata, prin absenta lor. Din ceea ce am spus se intelege ca trebuie sa evitam sa obtinem placeri gratie suferintelor, fie acestea doar virtuale, pentru ca platim astfel negativului si himericului in loc de pozitiv si real. Invers e un castig sa sacrificam placerile pentru a obtine astfel eliberarea de suferinte, si asta din acelasi motiv.
_ Veselia sau suferinta extreme au intotdeauna la baza o eroare sau o iluzie;prin urmare aceste doua exaltari ale sufletului ar putea fi evitate prin reflectie. Aceasta veselie nelimitata se bazeaza intotdeauna pe himera de a fi gasit in viata ceva ce e pur si simplu imposibil sa gasesti, adica o satisfacere durabila a dorintelor sau a nelinistilor care nu inceteaza obsedant, sa renasca. Mai tarziu trebuie sa ne dispensam cat mai repede de orice himera singulara de acest gen si, atunci cand dispare, s-o platim cu tot atatea suferinte amare cate bucurii ne-a suscitat aparitia ei. Prin aceasta ea seamana perfect cu un munte de pe care nu putem cobori decat cazand, de accea ar trebui sa-l evitam;orice suferinta subita, nestapanita nu e altceva decat caderea de pe un varf.
_ Sursa insatisfactiilor noastre rezida in tentativele neincetat repetate de a creste factorul pretentiilor noastre, in timp ce celalalt factor, care ne impiedica sa inaintam in acest sens, ramane neschimbat.
_Viata omului are doua fete principale, o fata subiectiva, interioara si o fata obiectiva, exterioara. Fata subiectiva interioara priveste starea de bine si durerea, bucuria si suferinta. Trebuie sa tinem seama de faptul ca gradul si cantitatea cele mai mici cu putinta de suferinta sunt telul absolut pe care trebuie sa-l atingem-aceasta e fata pasiva. Fata obiectiva exterioara este imaginea pe care o prezinta evolutia vietii noastre, modul in care ne jucam rolul, viata frumoasa sau viata urata. Aici salasluiesc virtutea, eroismul, realizarile spiritului: e partea activa. Si aici diferenta dintre un om si altul e infinit mai mare decat pe cealalta fata, unde mai multa sau mai putina suferinta constituie singura diferenta. De aceea fata obiectiva a vietii noastre ar trebui sa fie principalul obiect al atentiei noastre, in timp ce in general primeaza cealalta.
- De vreme ce tot ce exista si se petrece pentru om nu e prezent imediat decat in constiinta sa si nu se petrece decat pentru aceasta, e evident ca predispozitiile constiintei sunt ele insele lucrul cel mai important si ca lucrurile depind mult mai mult de ele decat de figurile care apar in ele. Ceea ce un individ poseda pentru sine, ceea ce il insoteste in singuratate si ceea ce nimeni nu poate sa-i ia sau sa-i dea, iata ce e mult mai important decat ceea ce poseda sau este in ochii celorlalti. Un om de spirit se simte excelent intr-o singuratate totala gratie propriilor ganduri si imaginatiei sale, in timp ce un prost se plictiseste chiar daca isi petrece timpul numai in spectacole, serbari si iesiri in lume. Un caracter bun, bland si moderat poate fi multumit in circumstante care lasa de dorit, in timp ce un caracter rau si plin de invidie nu va fi multumit nici daca este acoperit de bogatii.
- Sursa insatisfactiilor noastre rezida in tentativele neincetat repetate de a creste factorul pretentiilor noastre, in timp ce celalalt factor, care ne impiedica sa inaintam in acest sens, ramane neschimbat.
_ Fericirea nelimitata si suferinta foarte violenta nu se intampla niciodata decat uneia si aceleiasi persoane: fiindca amandoua se conditioneaza reciproc si sunt astfel comun conditionate de o mare vitalitate a spiritului. Cum tocmai am vazut, ambele sunt produse nu prin ceea ce e pur actual, ci prin anticiparea viitorului.
****Arthur Schopenhauer (n. 22 februarie 1788, Stutthof/Danzig - d. 21 septembrie 1860, Frankfurt am Main) a fost un filozof german, cunoscut - mai ales - prin teoria sa asupra primatului „vointei" in sfera reprezentarii lumii si in comportamentul uman.
Lumea ca vointa si reprezentare:
Sub influenta lui Platon si a lui Immanuel Kant, Schopenhauer se situeaza in problema teoriei cunoasterii pe pozitia idealismului. Dar in cadrul acestei conceptii, Schopenhauer isi sustine propriile sale vederi si combate filozofia lui Hegel. Bazat pe achizitiile stiintelor naturale, dezvolta un punct de vedere original asupra fiziologiei perceptiei.
Dupa Schopenhauer, lumea exterioara exista numai in masura in care este perceputa si prezenta in constiinta omului, deci ca reprezentare. El nu este totusi intru totul de acord cu Kant, care considera ca "lucrul in sine" (das Ding an sich) ar fi mai presus de orice experienta senzoriala si in consecinta nu ar putea fi cunoscut. Schopenhauer sustine ca Vointa sta la baza reprezentarii lumii, avand o puternica forta lipsita de ratiune si de scop.
Spre deosebire de Hegel, considera ca lumea si istoria sunt lipsite de sens si de o tinta finala. Vointa sta nu numai la baza actiunilor omului, ci determina intreaga realitate, organica sau anorganica. Vointa se manifesta in lumea animala ca forta vitala si ca impuls spre procreare. Aceasta teorie asupra "primatului vointei" reprezinta ideea centrala a filozofiei lui Schopenhauer si a avut, incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea pana in actualitate, o influenta crescanda asupra gandirii filozofice
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.