Din aceeasi categorie
|
Momente de rascruce ale istoriei -Batalia de la Actium 1.253 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Batalia de la Adrianopol 1.430 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria Peninsulei Crimeea / Anii 1100 - 2016 914 vizite - 0 comentarii adaugat de babe |
||||||||||||||||||
|
Boris Eltin - Personalitati care au marcat istoria lumii 1.131 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Batalia de la Kursk 4.079 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Boris Eltin, de la extaz la agonie 1.085 vizite - 0 comentarii adaugat de micle |
||||||||||||||||||
|
Ordinul Jartierei 579 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Batalia de la Waterloo - 18 iunie 1815 1.115 vizite - 0 comentarii adaugat de MARCU |
||||||||||||||||||
|
Batalia de la Waterloo 1815 / Documentar istoric 2.506 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Bucuresti Strict Secret - Gangsteri si politisti 974 vizite - 0 comentarii adaugat de hannah |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Batalie pentru Crimeea
| Adaugat de Cozana | 17.03.2014 |  Adauga
la favorite |
1.593 vizualizari Nota film: 5 / 5 (2 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteIn antichitate peninsula era cunoscuta in lumea greco-romana drept Regatul Bosforan (Regnum Bosfori) sau Bosforul Cimerian. Populatia era un amestec de triburi si ramuri de triburi traco-cimeriene si scitice. La acestea s-au adaugat mai apoi negustorii greci si apoi romanii - militari, administratori, negustori, clerici etc. Alt nume care i se mai da in antichitate - dar si mai tarziu - este acela de Chersonez, mai tarziu ramas pentru partea sudica dintre raul Bug si Nipru.
In secolele VI-XII Bosforul Cimerian, numit si Bosforan sau Chersonez, este tinta mai multor atacuri din partea slavilor pagani. Populatia romaneasca din peninsula, singura stabila in epoca, se retrage in fata acestor atacuri fie in fortaretele Imperiului Roman de Rasarit, fie in pesteri naturale dar mai ales artificiale sapate in Muntii Crimeii.[necesita citare]
In secolul al XIII-lea tatarii invadeaza Europa, cucerind printre altele si cea mai mare parte a Bosforului Cimerian, care va fi cunoscut de atunci inainte mai ales sub numele de Cram sau Crimeea. Principatul de Mangop a ramas ca parte a Imperiului Roman de Rasarit (numit astazi, incorect, Imperiul Bizantin) pana la sfarsitul secolului al XV-lea. Ultimii aparatori ai Mangopului in fata armatelor turco-tatare, aparatori care au murit pana la ultimul pe zidurile cetatii, au fost ostasii lui Stefan cel Mare, mostenitor al Mangopului prin sotia sa, Maria de Mangop.
Intre 1441 si 1783 cea mai mare parte a Crimeei a facut parte din Hanatul Crimeii. O parte din porturile din sudul peninsulei erau controlate de Republica Genoveza. In afara de Peninsula Crimeii, in Hanatul Crimeii mai erau si alte teritorii, continentale, precum Sarmatia sau Kuban, Cimeria (teritoriul dintre Nipru si tarmul de vest al Marii Azov), regiunea Donului de jos, Chersonezul (aflat intre Bugul de Jos si Niprul de Jos, in sudul Zaporojiei de vest) si mai tarziu Vozia sau Edisanul (intre Bugul de Jos si Nistrul de Jos). Aceasta ultima regiune avea statut dublu, fiind initial sub autoritatea Imperiului Roman, mai tarziu a slavilor, apoi a Statului Berladnicilor, mai tarziu sub autoritatea tatarilor, apoi sub cea a Moldovei (intre Roman I si Bogdan al III-lea), mai apoi sub autoritatea mixta a domnitorilor moldoveni si tatarilor, iar din vremea celei de-a doua domnii a lui Petru Rares sub autoritatea mixta - tipica Hanatului Crimeii in epoca - a turcilor si tatarilor. Regiunea Bugeacului, chiar si dupa cucerirea ei de catre tatari, nu a facut niciodata parte din Hanatul Crimeii, devenind din secolul al XVI-lea parte a Pasalacului de Tighina.
In 1783 regiunea a fost anexata de Imperiul Tarist. In toate regiunile Hanatului Crimeii cucerite de rusi populatia crestina stabila era alcatuita din romani. Rusia i-a mutat pe acesti romani in Muntii Caucaz sau Siberia, uneori aducand in locul lor romani din Basarabia, dar de cele mai multe ori inlocuindu-i cu rusi, sarbi, bulgari sau ucraineni. Ultimele sate romanesti din Crimeea au fost gasite in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, dar nu au intrat decat marginal in cercetarile etnologice facute asupra asezarilor romanesti din rasaritul Nistrului in acei ani.
Ca urmare a Razboiul Crimeii (1853-1856) o parte din populatia tatara a emigrat in Dobrogea, Anatolia si alte regiuni ale Imperiului Otoman.
Pe data de 18 octombrie 1921 s-a infiintat Republica Autonoma Sovietica Socialista Crimeea, ca parte a Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse. Tatarii constituiau atunci 25% din populatie.
In Al Doilea Razboi Mondial trupele germane, ajutate de cele romanesti, au ocupat Crimeea. Dupa ce au recapatat controlul asupra regiunii, in 18 mai 1944 autoritatile sovietice au deportat intreaga populatie tatara in Asia Centrala, pe motiv ca aceasta ar fi colaborat cu ocupantii fascisti. Se estimeaza ca 46% dintre deportati au murit de foame si boli. In 26 iunie 1944 minoritatile greaca, bulgara si armeana au fost de asemeni deportate in Asia Centrala. In 30 iunie 1945 Republica Autonoma Sovietica Socialista Crimeea a fost transformata intr-o simpla regiune a Rusiei.
In 19 februarie 1954 regiunea Crimeea a fost transferata de la RSFS Rusa la RSS Ucraineana, printr-un decret al Sovietului Suprem al URSS, fara ca populatia locala sa fie intrebata daca este de acord cu asta.[1] La acea data, la conducerea Uniunii Sovietice se afla Nikita Sergheevici Hrusciov care, din 1908 pana in 1931, traise si activase in Ucraina.
In ultimii ani ai URSS, o parte din fostii deportati tatari s-au reintors in zona. Locuita in majoritate absoluta de rusi, Crimeea este de cateva decenii subiectul unor dezbateri locale, interne (pentru Ucraina) si internationale extrem de delicate.
Dupa desfiintarea URSS, Crimeea a devenit parte din noul stat independent, Ucraina. Fiind o peninsula, industria navala a crescut incet. Totodata, tatarii crimeeni s-au intors din exil si s-au restabilit in Crimeea.
Pe 5 mai 1992 a fost creat propriul guvern al Republicii Crimeea, in urmatoarea zi fiind creata si constitutia. Pe 19 mai Crimeea a acceptat sa faca parte din Ucraina si a renuntat la un guvern propriu, dar comunistii crimeeani au fortat guvernul de la Kiev sa extinda statutul autonom al Crimeei.
Pe 14 octombrie parlamentul crimeean a creat postul de presedinte al Crimeei, acesta fiind alcatuit pe moment dintr-un consiliu de tatari. Conflictele s-au mai linistit, dar pe 17 martie 1995, parlamentul ucrainean a intervenit si l-a inlaturat pe Meshkov, din cauza actiunilor sale de integrare cu Rusia.
Dupa o constitutie interimara, actuala constitutie a fost pusa in aplicare, schimband numele tarii in Republica Autonoma Crimeea. Pe 24 august 2009 au avut loc proteste anti-ucrainiene in Crimeea, acestea fiind alcatuite in mare parte de etnici rusi. Ei sperau ca Rusia va negocia cu Crimeea, la fel cum a negociat cu Osetia de Sud si Abhazia. Pe 27 aprilie 2010 a erupt un haos in parlamentul ucrainian, dupa ce parlamentul a reinnoit tratatul prin care a extins stationarea navelor ruse in Crimeea pana in 2042.
In secolele VI-XII Bosforul Cimerian, numit si Bosforan sau Chersonez, este tinta mai multor atacuri din partea slavilor pagani. Populatia romaneasca din peninsula, singura stabila in epoca, se retrage in fata acestor atacuri fie in fortaretele Imperiului Roman de Rasarit, fie in pesteri naturale dar mai ales artificiale sapate in Muntii Crimeii.[necesita citare]
In secolul al XIII-lea tatarii invadeaza Europa, cucerind printre altele si cea mai mare parte a Bosforului Cimerian, care va fi cunoscut de atunci inainte mai ales sub numele de Cram sau Crimeea. Principatul de Mangop a ramas ca parte a Imperiului Roman de Rasarit (numit astazi, incorect, Imperiul Bizantin) pana la sfarsitul secolului al XV-lea. Ultimii aparatori ai Mangopului in fata armatelor turco-tatare, aparatori care au murit pana la ultimul pe zidurile cetatii, au fost ostasii lui Stefan cel Mare, mostenitor al Mangopului prin sotia sa, Maria de Mangop.
Intre 1441 si 1783 cea mai mare parte a Crimeei a facut parte din Hanatul Crimeii. O parte din porturile din sudul peninsulei erau controlate de Republica Genoveza. In afara de Peninsula Crimeii, in Hanatul Crimeii mai erau si alte teritorii, continentale, precum Sarmatia sau Kuban, Cimeria (teritoriul dintre Nipru si tarmul de vest al Marii Azov), regiunea Donului de jos, Chersonezul (aflat intre Bugul de Jos si Niprul de Jos, in sudul Zaporojiei de vest) si mai tarziu Vozia sau Edisanul (intre Bugul de Jos si Nistrul de Jos). Aceasta ultima regiune avea statut dublu, fiind initial sub autoritatea Imperiului Roman, mai tarziu a slavilor, apoi a Statului Berladnicilor, mai tarziu sub autoritatea tatarilor, apoi sub cea a Moldovei (intre Roman I si Bogdan al III-lea), mai apoi sub autoritatea mixta a domnitorilor moldoveni si tatarilor, iar din vremea celei de-a doua domnii a lui Petru Rares sub autoritatea mixta - tipica Hanatului Crimeii in epoca - a turcilor si tatarilor. Regiunea Bugeacului, chiar si dupa cucerirea ei de catre tatari, nu a facut niciodata parte din Hanatul Crimeii, devenind din secolul al XVI-lea parte a Pasalacului de Tighina.
In 1783 regiunea a fost anexata de Imperiul Tarist. In toate regiunile Hanatului Crimeii cucerite de rusi populatia crestina stabila era alcatuita din romani. Rusia i-a mutat pe acesti romani in Muntii Caucaz sau Siberia, uneori aducand in locul lor romani din Basarabia, dar de cele mai multe ori inlocuindu-i cu rusi, sarbi, bulgari sau ucraineni. Ultimele sate romanesti din Crimeea au fost gasite in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, dar nu au intrat decat marginal in cercetarile etnologice facute asupra asezarilor romanesti din rasaritul Nistrului in acei ani.
Ca urmare a Razboiul Crimeii (1853-1856) o parte din populatia tatara a emigrat in Dobrogea, Anatolia si alte regiuni ale Imperiului Otoman.
Pe data de 18 octombrie 1921 s-a infiintat Republica Autonoma Sovietica Socialista Crimeea, ca parte a Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse. Tatarii constituiau atunci 25% din populatie.
In Al Doilea Razboi Mondial trupele germane, ajutate de cele romanesti, au ocupat Crimeea. Dupa ce au recapatat controlul asupra regiunii, in 18 mai 1944 autoritatile sovietice au deportat intreaga populatie tatara in Asia Centrala, pe motiv ca aceasta ar fi colaborat cu ocupantii fascisti. Se estimeaza ca 46% dintre deportati au murit de foame si boli. In 26 iunie 1944 minoritatile greaca, bulgara si armeana au fost de asemeni deportate in Asia Centrala. In 30 iunie 1945 Republica Autonoma Sovietica Socialista Crimeea a fost transformata intr-o simpla regiune a Rusiei.
In 19 februarie 1954 regiunea Crimeea a fost transferata de la RSFS Rusa la RSS Ucraineana, printr-un decret al Sovietului Suprem al URSS, fara ca populatia locala sa fie intrebata daca este de acord cu asta.[1] La acea data, la conducerea Uniunii Sovietice se afla Nikita Sergheevici Hrusciov care, din 1908 pana in 1931, traise si activase in Ucraina.
In ultimii ani ai URSS, o parte din fostii deportati tatari s-au reintors in zona. Locuita in majoritate absoluta de rusi, Crimeea este de cateva decenii subiectul unor dezbateri locale, interne (pentru Ucraina) si internationale extrem de delicate.
Dupa desfiintarea URSS, Crimeea a devenit parte din noul stat independent, Ucraina. Fiind o peninsula, industria navala a crescut incet. Totodata, tatarii crimeeni s-au intors din exil si s-au restabilit in Crimeea.
Pe 5 mai 1992 a fost creat propriul guvern al Republicii Crimeea, in urmatoarea zi fiind creata si constitutia. Pe 19 mai Crimeea a acceptat sa faca parte din Ucraina si a renuntat la un guvern propriu, dar comunistii crimeeani au fortat guvernul de la Kiev sa extinda statutul autonom al Crimeei.
Pe 14 octombrie parlamentul crimeean a creat postul de presedinte al Crimeei, acesta fiind alcatuit pe moment dintr-un consiliu de tatari. Conflictele s-au mai linistit, dar pe 17 martie 1995, parlamentul ucrainean a intervenit si l-a inlaturat pe Meshkov, din cauza actiunilor sale de integrare cu Rusia.
Dupa o constitutie interimara, actuala constitutie a fost pusa in aplicare, schimband numele tarii in Republica Autonoma Crimeea. Pe 24 august 2009 au avut loc proteste anti-ucrainiene in Crimeea, acestea fiind alcatuite in mare parte de etnici rusi. Ei sperau ca Rusia va negocia cu Crimeea, la fel cum a negociat cu Osetia de Sud si Abhazia. Pe 27 aprilie 2010 a erupt un haos in parlamentul ucrainian, dupa ce parlamentul a reinnoit tratatul prin care a extins stationarea navelor ruse in Crimeea pana in 2042.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.