Din aceeasi categorie
|
Mihail Sebastian - Insula (Teatru radiofonic) / 62 min 1.570 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Vacanta de Craciun (Romania 1992)- Drama 235min 1.786 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Mihail Sebastian - Jocul de-a vacanta - 2013 Part 1/2 2.788 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Mihail Sebastian - Jocul de-a vacanta - 2013 Part 2/2 2.614 vizite - 0 comentarii adaugat de Alexandra |
||||||||||||||||||
|
Don Carlos-G.Verdi 1.544 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Mihail Bulgakov 530 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Mihail Bulgakov - Inima De Caine (Teatru Radiofonic) 1.527 vizite - 0 comentarii adaugat de yard |
||||||||||||||||||
|
Romanii Au Talent 2022: Mihail Kovali 326 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Titanic vals 928 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Foxtrot 1.036 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Teatru, Spectacol
Mihail Sebastian - Steaua Fara Nume (Versiunea 1954)
| Adaugat de Cozana | 28.01.2014 |  Adauga
la favorite |
2.203 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteTeatru radiofonic
Mihail Sebastian - Steaua Fara Nume (Versiunea 1954)
Mihail Sebastian (la nastere Iosif Hechter, alt pseudonim Victor Mincu; n. 18 octombrie 1907, Braila, d. 29 mai 1945, Bucuresti) a fost un romancier si dramaturg roman.
Nascut cu numele de Iosif Hechter intr-o familie evreiasca din Braila, Mihail Sebastian face studii universitare de drept si filozofie la Bucuresti. Are o tentativa de a-si da doctoratul in drept la Paris, soldata cu un esec. Lucreaza apoi ca secretar la o importanta casa de avocatura din epoca, fiind si avocat pledant. Descoperit de Nae Ionescu, presedintele comisiei sale de bacalaureat, a fost invitat de acesta sa colaboreze la revista Cuvantul, unde il cunoaste pe Mircea Eliade, unul din viitorii sai prieteni. Prin legislatia antisemita de la inceputul anilor '40, i s-a interzis sa mai functioneze ca jurnalist si i se retrage si licenta de avocat pledant. Reprezentarea pieselor sale a fost interzisa din cauza faptului ca era evreu. Jocul de-a vacanta este interzisa, iar pentru a putea reprezenta piesa Steaua fara nume a folosit un al doilea pseudonim, Victor Mincu.
Moare lovit de un camion in 1945, la numai cateva luni dupa ce nazistii fusesera alungati din Romania, in plina tinerete creatoare.
A debutat in literatura in 1932 cu un volum foarte scurt, Fragmente dintr-un carnet gasit, apoi in acelasi an a publicat un volum de nuvele, Femei. A publicat mai multe romane, Orasul cu salcami (1935) (roman al adolescentei), Accidentul (1940) (roman de dragoste), influentate de Marcel Proust, Gustave Flaubert si de alti romancieri francezi. In anul 1934 publica un alt roman, De doua mii de ani, de aceasta data despre ce inseamna sa fii evreu in Romania. Cartea a capatat o celebritate nedorita, mai ales in urma prefetei semnata de magistrul lui Sebastian si al generatiei Criterioniste, profesorul Nae Ionescu. Textul lui Nae Ionescu incerca sa fundamenteze antisemitismul din perspectiva teologala, conchizand ca evreii nu au nici o putinta de salvare intrucat sunt evrei. La scurt timp va publica si Cum am devenit huligan, in care aduna articolele aparute in presa, care reprezinta un dosar al receptarii operei sale. Procedeul foarte modern il reia pe cel folosit de romancierul Andre Gide in romanul Falsificatorii de bani.
Sebastian se impune in literatura romana ca dramaturg cu piesele de teatru Steaua fara nume, Jocul de-a vacanta, Ultima ora. Piesa Insula a ramas neincheiata.
Manuscrisul initial al romanului Accidentul, cuprinzand cinci capitole, i-a fost furat lui Mihail Sebastian in Franta, iar autorul nu l-a mai gasit. A fost nevoit sa-l rescrie de la zero.
Fenomenul receptarii lui Sebastian a fost unul dintre cele mai spectaculoase, atat in timpul vietii scriitorului, cat si in posteritate. Scandalul generat de prefata lui Nae Ionescu la volumul "De doua mii de ani" (1934) a facut ca autorul, discret plasat pana atunci pe scena literara, unde se impusese mai ales prin foiletoane critice, sa ajunga brusc in centrul atentiei. Capriciile istoriei nu l-au putut impiedica pe Sebastian sa aiba succes si ca dramaturg, inca din timpul vietii. Dupa moartea sa prematura in 1945, la nici 38 de ani, el ramane in atentia publicului mai ales ca autor de teatru. Piesele i se joaca din cand in cand, dar tinerii il ignora. Atat criticul cat si romancierul din el intra in umbra pentru o jumatate de secol, pana cand, in 1996 (anul publicarii Jurnalului sau din perioada 1935-1944), se redesteapta interesul cititorilor pentru tot ce a scris Mihail Sebastian. Piesele sale Steaua fara nume, Ultima ora si Jocul de-a vacanta au fost chiar ecranizate, prima dintre ele transformandu-se intr-o coproductie romano-franceza (Mona, l'etoile sans nom - 1967), in care rolul principal feminin a fost interpretat de Marina Vlady.
Mihail Sebastian - Steaua Fara Nume (Versiunea 1954)
Mihail Sebastian (la nastere Iosif Hechter, alt pseudonim Victor Mincu; n. 18 octombrie 1907, Braila, d. 29 mai 1945, Bucuresti) a fost un romancier si dramaturg roman.
Nascut cu numele de Iosif Hechter intr-o familie evreiasca din Braila, Mihail Sebastian face studii universitare de drept si filozofie la Bucuresti. Are o tentativa de a-si da doctoratul in drept la Paris, soldata cu un esec. Lucreaza apoi ca secretar la o importanta casa de avocatura din epoca, fiind si avocat pledant. Descoperit de Nae Ionescu, presedintele comisiei sale de bacalaureat, a fost invitat de acesta sa colaboreze la revista Cuvantul, unde il cunoaste pe Mircea Eliade, unul din viitorii sai prieteni. Prin legislatia antisemita de la inceputul anilor '40, i s-a interzis sa mai functioneze ca jurnalist si i se retrage si licenta de avocat pledant. Reprezentarea pieselor sale a fost interzisa din cauza faptului ca era evreu. Jocul de-a vacanta este interzisa, iar pentru a putea reprezenta piesa Steaua fara nume a folosit un al doilea pseudonim, Victor Mincu.
Moare lovit de un camion in 1945, la numai cateva luni dupa ce nazistii fusesera alungati din Romania, in plina tinerete creatoare.
A debutat in literatura in 1932 cu un volum foarte scurt, Fragmente dintr-un carnet gasit, apoi in acelasi an a publicat un volum de nuvele, Femei. A publicat mai multe romane, Orasul cu salcami (1935) (roman al adolescentei), Accidentul (1940) (roman de dragoste), influentate de Marcel Proust, Gustave Flaubert si de alti romancieri francezi. In anul 1934 publica un alt roman, De doua mii de ani, de aceasta data despre ce inseamna sa fii evreu in Romania. Cartea a capatat o celebritate nedorita, mai ales in urma prefetei semnata de magistrul lui Sebastian si al generatiei Criterioniste, profesorul Nae Ionescu. Textul lui Nae Ionescu incerca sa fundamenteze antisemitismul din perspectiva teologala, conchizand ca evreii nu au nici o putinta de salvare intrucat sunt evrei. La scurt timp va publica si Cum am devenit huligan, in care aduna articolele aparute in presa, care reprezinta un dosar al receptarii operei sale. Procedeul foarte modern il reia pe cel folosit de romancierul Andre Gide in romanul Falsificatorii de bani.
Sebastian se impune in literatura romana ca dramaturg cu piesele de teatru Steaua fara nume, Jocul de-a vacanta, Ultima ora. Piesa Insula a ramas neincheiata.
Manuscrisul initial al romanului Accidentul, cuprinzand cinci capitole, i-a fost furat lui Mihail Sebastian in Franta, iar autorul nu l-a mai gasit. A fost nevoit sa-l rescrie de la zero.
Fenomenul receptarii lui Sebastian a fost unul dintre cele mai spectaculoase, atat in timpul vietii scriitorului, cat si in posteritate. Scandalul generat de prefata lui Nae Ionescu la volumul "De doua mii de ani" (1934) a facut ca autorul, discret plasat pana atunci pe scena literara, unde se impusese mai ales prin foiletoane critice, sa ajunga brusc in centrul atentiei. Capriciile istoriei nu l-au putut impiedica pe Sebastian sa aiba succes si ca dramaturg, inca din timpul vietii. Dupa moartea sa prematura in 1945, la nici 38 de ani, el ramane in atentia publicului mai ales ca autor de teatru. Piesele i se joaca din cand in cand, dar tinerii il ignora. Atat criticul cat si romancierul din el intra in umbra pentru o jumatate de secol, pana cand, in 1996 (anul publicarii Jurnalului sau din perioada 1935-1944), se redesteapta interesul cititorilor pentru tot ce a scris Mihail Sebastian. Piesele sale Steaua fara nume, Ultima ora si Jocul de-a vacanta au fost chiar ecranizate, prima dintre ele transformandu-se intr-o coproductie romano-franceza (Mona, l'etoile sans nom - 1967), in care rolul principal feminin a fost interpretat de Marina Vlady.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.